Leapsa cu numarul 3 sau eu cu mine, despre mine

Leapsa primita de la Ruxel, via Fuck You, Tovarasi SUNT: I’m a bitch, I’m a lover, I’m a child, I’m a mother I’m a sinner, I’m a saint, I do not feel ashamed I’m your hell I’m your dream, I’m nothin’ in between AS VREA: sa fiu uneori mai mult/putin toleranta PASTREZ: mult prea multe, si in suflet si in casa MI-AS FI DORIT: ca bunicii mei sa fi trait mai mult de cat au facut-o NU IMI PLACE: ca am luat-o pe un drum gresit, noi, ca omenire, si ca nu incercam sa schimbam nimic, ca mi se pune o eticheta ca romanca pe unde merg MA TEM: pentru viitorul puilor mei AUD: vocea cristalina a lui Chitzi chiar si cand nu e langa mine, si din cand in cand Vivaldi J IMI PARE RAU: IMI PLAC: lucrurile, gesturile, cuvintele, semnele simple NU SUNT: falsa DANSEZ: aproape oricand aud muzica NICIODATA: nu spun niciodata RAR: fac ceva ce nu imi place, si ma consider extrem de norocoasa din punctul asta de vedere PLANG: de enorm de multe ori de cand cu hormonii de sarcina. Sper sa imi treaca! NU SUNT INTOTDEAUNA: multumita de mine insami, si nici cum ar vrea lumea sa fiu NU IMI PLACE DE MINE: cand sunt slaba, cand bunatatea imi este luata drept prostie, cand sunt umilita, cand nu ripostez. SUNT CONFUZA: cand vine vorba despre ce vreau de la mine si cu mine in perioada asta AM NEVOIE: liniste si multa, multa dragoste AR TREBUI: sa mai fac lepse din astea mai profunde, ca mi s-au aprins niste beculete Si… intrebarile se indreapta...

Mintea unui copil de 3 (trei) ani

Imi taiam niste pepene galben, si incercam sa o conving si pe ea sa manance: „Mmmm ce dulce e pepenele asta! Mami, e la fel de dulce ca si mine??” ???!!!! Dupa vreo un sfert de ora in care nu am auzit nici o miscare, nici un sunet, nimic, ma duc sa vad ce face: Ce faci Pusi aici? Stau cuminte, nu spun nimic, ca sa mi dai ciocolata! Ii dau o gauffre, o las in sufragerie sa manance, si incep sa aud maraieli. Ce e Pusi? Nu suport sa stau cu firimiturile...

Wish list

Mi-aș dori ca fiul meu să aibă ochii verzi, ca ai tatălui său… Și ca ai tatălui meu… Mi-aș dori să le moștenească și sprâncenele, „sprâncene á la Tom Cruise”, groase, masculine, si parcă mereu încruntate. Să ia un pic din zâmbetul fiecăruia, dulce și luminos de la Ubi, ghiduș și mereu pus pe șotii de la tatăl meu… Mi-aș dori să fie talentat la desen ca bunicul lui, și poate să devină arhitect când s-o face mare. Să mai ia de la el pasiunea pentru bucătărie. Mi-aș dori să aibă sufletul si mintea tatălui său. Mintea de acum, nu cea de adolescent răzvrătit, nu de alta dar nu vreau să îmi facă prea multe zile negre. Mi-aș dori să fie drăgăstos, tandru si masculin in același timp, la fel ca tatăl lui Mi-aș dori să fie mereu curajos, sa aibă mereu curajul de a-și asuma deciziile, să nu se ascundă niciodată in spatele altora, să fie independent, vertical. Și ca să revin cu picioarele pe pământ, mi-aș dori să nu îmi dea prea multe bătăi de cap in primele luni, să doarmă, să nu aiba colici prea mulți, să fie mâncăcios, dar mai presus de toate sa fie sănătos. E prea mult...