Avertisment: Posesorii de patrupede s-ar putea simți lezați de acest post. Nu o luați personal!
Disclaimer: Nu am absolut nimic cu patrupedele din orice fel de specie. Ba, chiar am salvat, adoptat, adapostit hrănit și tratat numeroase asemenea exemplare de-a lungul vieții.
Cartier select, semicentral. Liniștit, sau cel puțin asa pare la prima vedere. Straduța noastră, cochetă și proaspăt asfaltată este mereu tulburată. Pentru că fiecare casuță, mai veche sau mai nouă, mai dărăpănată sau mai renovată deține una bucată potaie. Cel puțin una. Pentru că, în teorie pot conviețui în armonie și câte cinci potăi. Și dacă teoria spune ca se poate, de ce practica să facă excepție.
Deci, opt case, 11 potăi. Da, da, unsprezece. De la talie medie in sus. Culminează cu o ciobănească mioritică și o ciobănească germană. Iar rasele astea păstoare, sunt foarte guralive. Și cu un timbru vocal pe măsură.
Ca să nu mai zic că toate cele 11 potăi au un simț foarte dezvoltat al proprietății. Care proprietate este strada. Și fiecare trecător la pas sau în mașina este „gratulat” cu un șir lung de lătrături. Pe toate vocile. Bine ar fi să se mai oprească. Dar odata pornit concertul, greu se mai oprește. Unde mai pui, că trece următoarea victimă. There we go again. Ora nu contează. Noapte sau zi, cele 11 potăi sunt mereu în post.
Lider de necontestat, ciobăneasca germană locuieste exact in fața casei noastre. Posesoara celei mai puternice voci din cor, este în timpul nopții și o solista redutabilă, de anduranță. Poate lătra si patru ore fără oprire.
Nu menționez gândurile ce ne-au trecut prin cap de-a lungul vremii. Totuși, deși oameni pașnici din fire, vedem cum ne apropiem de capatul drumului, pardon al răbdării noastre. Așa că, suntem in căutarea unei legi care să ne susțina și nouă dreptul la pace, liniște, și somn netulburat la cinci dimineața de crizele de singurătate ale unei potăi.
Mai exact, dacă știți de existența vreunei legi, care ar putea să amendeze indolența vecinilor noștri posesori de patrupede și să ii oblige să își țină favoriții în casă, unde pot lătra cât vor ei, mi-ați fi de mare ajutor! Deoarece inițiativa mea de a-i lua cu binișorul a dat greș. Am fost privită ca „Uite-o și pe nebuna asta!”
elegant, la voi. la noi, în drum spre gradi, nu numai că sunt mulți câini, dar au și porțile deschise :D si proprietarii sunt mai tuciurii, deci nu te pui cu ei :D
Din pacate te inteleg, foarte bine. Dar nu stiu daca ai legea pe partea ta la faza asta :(
Si eu am avut o problema de genul asta mai demult, care s-a rezolvat intr-un mod atat de stupid ca a doua oara ma gandesc inainte sa mai fac ceva pripit… Ok, ce s-a intamplat de fapt: vecinii prietenilor mei, acelasi coridor, usa de langa (pe vremea cand locuiam toti la bloc, dar tot aici in Canada) aveau o potaie care obisnuia sa latre la cele mai nesfinte ore din zi sau noapte, in continuu cu orele. si fiind una de aia mica, avea un timbru de te calca pe nervi. Nu se putea opri si nu se putea trai de ea. Mai ales ca sotul prietenei mele lucra de noapte si ziua in loc s se odihneasca asculta biata animala cum latra una-ntruna… Eu, fata desteapta, l-am sfatuit sa depuna reclamatie la firma care se ocupa cu inchiriatul blocului si la baietii cu drepturile animalelor, ceea ce au si facut. Au venit sa-mi multumeasca peste vreo saptamana, ca nu se mai auzea latratul. Eu, logic, m-am gandit ca ori au dat potaia, ori au inceput totusi sa o mai plimbe pe afara sa o socializeze si sa o oboseasca sa nu mai aiba energie de latrat la pereti. Corect?! Ei bine, nu! Ca m-am intalnit dupa alte cateva zile cu potaia, respectiv stapana ei, si cand m-a vazut a apucat-o un latrat de numa, isi dadea duhul latrand… doar ca de data asta nu se mai auzea nici un sunet… Da, i-au scos corzile vocale animalei, nu mi-a venit sa cred… Am stat si m-am gandit care e cruzimea mai mare si care dintre noi e mai cretin, dar inca imi da cu virgula. E liniste in blocul ala acuma, dar cand ma gandesc ca biata animala nu mai are voce mi se cam strange sufletul… No comment.
au, simona! sunt complet impotriva practicii asteia. e de-a dreptul barbara!!
dar totusi, trebuie sa fie ceva de facut, pentru ca sincer, sunt la capatul nervilor cu ei… nopti intregi numai latraturi. non stop… am si eu limitele mele!
mai Bogdana…si io care credeam ca daca stai la casa nu sunt probleme.
hmmm, poate daca stai in creierul muntilor? si urmatoarea casa e pe dealul celalalt??
Asta vorbeam cu Maria acu ceva vreme. Ca eu am probleme cu vecinii manelisti. Si ea zicea ca si ea are niste vecini care mai baga manele. Triste. O alta colega, care sta la casa in Corbeanca, imi spunea ca toata vara trecuta a avut de suferit: vecina maritata cu un arab dadea party dupa party ziua, cu fetele, la piscina din curte…etc,etc
recunosc, n-am manele. alea mi-ar mai trebui!
manele erau triste?
Măi, eu cred că la voi acolo și câinii sunt stresați!! :)))
La noi pe stradă sunt patrupede în fiecare curte, vecinii din stânga au doi labradori imenși, care latră destul de sonor, ăia din față au doi ciobănești germani, ăia din dreapta un maltez de-ăla de mai mult țipă decât latră. Plus papagali cât cuprinde și alte soiuri de păsăreturi care fac un vacarm infernal, de obicei pe la 5-6 dimineața.
Dar cum să zic, niciodată nu m-a deranjat și nu ăare a deranja pe nimeni. Nu mi se pare că e vreun zgomot excesiv, n-am auzit câinii urlând aiurea sau lătrând a pustiu fără oprire, sunt sunete naturale, așa o iau.
În Ro ai tendința să te stresezi din orice și cred că asta li se transmite și bietelor animale, de-aia or fi lătrând așa la orice oră din zi și din noapte, nu știu ce să zic.
@alina: uite, nici nu mi-a trecut prin cap chestia asta… Acu ca ma gandesc, amandoi vecinii nostri au cate un ditamai cainele (un rottweiler si un lup alsacian) si desi uneori ii mai aud latrand (nu prea tare, traiasca termopanele), se intampla foarte rar, si eventual in cazul in care isi disputa prin gard cate un iepurash razletz… Si in general, in cartierul unde stam acuma, majoritatea lumii are caini, dar n-am sesizat vreodata sa ma deranjeze latraturi sau alte zgomote… Si in mod sigur niciunul din astia de aici nu are probleme la corzile vocale… poate conteaza si stapanul…
in Tm stau la bloc, la parter, si vis-a-vis e o casa pazita strasnic de doi caini mici, dar cu voci invers proportionale cu talia.
fac pariu ca astia doi i-ar lua la campionatul de latraturi pe cainii de pe strada ta. dar eu m-am obisnuit :)) adica mi se pare ciudat daca nu aud nimic.
problema mea e alta, cand vb la telefon nu pot minti pe nimeni ca sunt cuminte si acasa. toata lumea stie ca daca sunt acasa, in fundal musai tre sa se auda cainii. si daca nu se aud… :D
in fine, daca afli vreo rezolvare, anunta-ma si pe mine, ca sa o anunt la randul meu pe muma, ea avand fix aceeasi problema cu tine. si termopane :))
did, si eu am termopane :( useless!
daca aflu, dau de veste… pana acum nu am aflat nimic… se pare ca linistea publica poate fi deranjata doar de creaturi bipede :(