Cateva cuvinte

nu multe ca scriu cu stanga. dupa doua zile de branula, am descoperit ca exista limite la mana gaurita. tocmai tastatura. am deschis sticle, m-am spalat, imbracat dezbracat cu branula la mana si nu m-a deranjat… si mi-a facut figura tocmai acum. dar nu cred ca va intereseaza asta, nu? in inbox am 98 de mesaje. 98 de mesaje de dragoste de la niste oameni minunati. de la voi. sunteti incredibili si va iubesc. si va multumesc! si david va multumeste in felul lui, pisicos de a scanci si nu mai am cuvinte! nu am cuvinte ca oricum nu prea pot vorbi, si doamnele care m-au sunat sa nu fie suparate pe mine, dar raceala mea a dat in behaiala. care behaiala e cam dureroasa pe o burta taiata. iar vorbe multe duceau la behehe… asa ca am peferat sa tac. sunt ok, durerile s-au dus in mare parte, acum sunt singura in rezerva (dau party, aviz amatoarelor!), dar as vrea sa fiu langa puiul meu. puiul meu e sub un clopot, inca mai are mici probleme de adaptare la mediu, ii trebuie un plus de oxigen si nu poate inca sa manance, pentru ca si-ar pierde din puterile pe care le are. asa ca eu am pus in functiune pompita, care a inceput de azi de la pranz sa produca chestia aia galbena si hranitoare, dar care cred ca abia de maine seara va poposi in burtica lui david. sunt topita dupa el, mi se pare superb, frumos, minunat, dulce… imi vine sa il iau in brate si sa nu-i mai dau drumul. ma tot uit la poze,...