Pe scurt, din nou, ca trebuie sa mufez cupilu.

Deci, m-am trezit brusc fara burta. Acum nici nu mai stiu cum a fost cu burta. Ma uit la cate o gravida pe strada, ma mir cat de mare are burtica, si primesc de la al meu cate un „Tu o aveai mai mare”. Whaaat? Tu stii ce spui? Eu aveam burtica asa maaaaare? Se pare ca da!

M-am trezit eu fara burta purtatoare de cupil, dar au ramas urmele burtii. Care pare-se, nu vor sa se mai duca. Abdomene ioc. Electrostimulare ioc. Abia peste inca o luna, cica. Asa spun expertii. Am inceput sedintele de masaj. Chinuiala maxima. Ma preling de pe masa dupa o ora de „masaj”. Ma rostogolesc de durere. Asa imi trebuie.

Cura de slabire ioc. Ceea ce s-ar traduce in doua kile date jos in o luna jumate si puse la loc in cele cateva zile petrecute la Sinaia. Si iar date jos in ultima saptamana. Cica asta ar fi greutatea mea ideala. Asa a decis un calculator de greutate gasit pe facebook. Ceea ce nu stie calculatorul ala este ca nu este deloc greutatea ideala pentru psihicul meu. Psihicul meu spune ca vreo sase kile in minus l-ar face foarte fericit. Iar eu as avea acces la hainele din dulap. Pentru ca deocamdata nu fac altceva decat sa le admir, cat de frumos stau pe raft.

Va mai tin la curent cu evolutia greutatii mele. Si sa nu aud ca arat bine si asa, ca eu stiu mai bine! Standardele referitoare la corpul meu sunt setate cam prea sus, dar asta este. Sunt indulgenta cu oricine altcineva, numai cu mine nu.