Stare de fericire
de Bogdana Dobre | iul. 23, 2009 | Blog | 8 comentarii
8 Comentarii
Introdu Comentariu Anulează răspunsul
Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
de Bogdana Dobre | iul. 23, 2009 | Blog | 8 comentarii
Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.
Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest sit va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.
whoaaa… isi tine capul!!!
bbiiig boy!!
sunteti perfecti!
Mai mult de atat nici ca se poate!
Chiar ca Biluta ! :)) si ce frumosi si bronzati sunteti cu totii… sa nu fie de deochi :)
superba pozaa.
eu va pup cu drag, imi pare rau ca nu pot sa ajung la botez…plecam in vacanta. sper sa ne vedem cand ne intoarcem!
Bogdana, sunteti superbi! Pe ai tai copii se vede starea de fericire, in schimb pe tine se vede de-a dreptul beatitudine, cred ca mai mult de atat nu se poate, vorba Adelei…
Bai, deci eu am sa vin sa-l mananc!!! :)) Nu ma hotarasc de unde sa incep – de la falcute, de la copanele, de la burtica … Cred ca-l pap pe tot!!! :))))
miki, si-l tine de la o luna! conteaza foarte mult ca el doarme numai pe burta, si si-a dezvoltat musculatura la gat foarte repede… chiti a inceput sa stea pe burta pe la vreo trei luni si ceva si era ca o mamaliga :) lasa ca va pun niste poze sa il vedeti la baie cum isi tine singur capul deasupra apei :)))
rita, delia, adela, multumim mult! si chiar ca mai mult de atat nici nu se poate!
raluca, ne vedem dupa sigur, ca mi-e prea dor de voi!
simona, cam asa ma simt… am momente cand imi dau seama ca de cand sunt ei am inceput sa traiesc cu adevarat… ca am un rost in lume…
alina, aceeasi dilema o am si eu :)