Despre experienta mea cu Chiti am mai scris. Acum vreau sa ma alatur si eu curentului „laptos” si sa spun si eu parerea mea despre alaptare. Saptamana trecuta a fost saptamana mondiala a alaptarii. In Bucuresti s-a constituit un grup de sprijin, ceea ce mi se pare o initiativa mai mult decat laudabila. Pe mine saptamana mondiala m-a prins…. alaptand. Si nu oriunde, ci la mare. Pe plaja. Bine, m-a prins si cutremurul alaptand pe plaja, dar asta e alta poveste. Eh, ideea este ca am alaptat in public si la plaja, si la piscina. Am mai alaptat in masina, in parcari. Dar nu as merge mai departe de atat. Pentru ca, exact la fel ca pe una din planetele Fundatiei lui Asimov, unele lucruri intr-un anumit context pot fi naturale, dar in alt context sunt, cum sa zic, „out of line”. Nu ma deranjeaza sa vad pe cineva alaptand in public. Mi s-ar parea un pic ciudat dar nu deranjant. Insa altii s-ar putea simti deranjati.
Alaptatul pentru mine este ceva intim. Nu l-as imparti intr-un parc cu alti „n” necunoscuti. Plus de asta ar fi disconfortul psihic, senzatia ca toti ochii sunt atintiti pe sub sprancene asupra mea. Si multimea de ganduri, prejudecati si judecati, care de stana sa fii, si tot te afecteaza. Si atunci unde mai e intimitatea si momentele de calitate cu bebelusul tau. Pentru ca asta promoveaza lumea „pro-alaptare” dincolo de beneficiile fizice asupra bebelusilor.
Eh, si eu asta nu inteleg. Nu inteleg de ce „pro-alaptarea” se transforma in „interzis biberoanelor” sau „hai sa ne impunem, ca putem alapta peste tot”. De ce beneficiile sunt prezentate prin denigrarea partii celeilalte, in cazul de fata laptele praf. De ce se spune „alapteaza cat mai mult. trage de tine. Pentru ca e bine pentru copil”, cand ar trebui sa se spuna „Alapteaza cat poti. Oricat de mult sau de putin conteaza.” Fara sa vrem, pro-alaptatul pune tot atata presiune pe mame cat pun si persoanele cu idei preconcepute legate de greutatea copilului.
De multe ori in discutiile avute cu alte mame, intrebarea „Cat ai alaptat?” s-a dovedit a fi riscanta si cu doua taisuri. Si de aici las discutia deschisa, si va las sa va desfasurati.
Eu am copilul mare pe olita, plange ca nu o iau sa o spal la fund, ma mai asteapta o mare de bagaje de terminat, pentru ca, da, iar plecam, de data asta la munte, iar copilul mic e „abandonat” in leagan. Si, stiu, suntem ca tiganii cu cortul. Dar imi place.
eu sper sa pot alapta fara probleme cat mai mult, apoi cred ca voi trece direct pe hrana solida pentru ca as vrea sa evit formulele de lapte, dar e doar optiunea mea.
cu alaptatul in public cred ca si eu m-as simti cam ciudat… e mult prea personal si oricum nu as vrea sa se simta nimeni agresat vizual de asa ceva.
eu nu o sa trag de mine daca nu o sa pot alapta. ma voi bucura daca voi putea, dar nu voi insista. am auzit si astfel de reprosuri – „daca nu ai facut aia sau ailalta, vezi…”
Weekend placut!
Cea mai echilibrata si mai apropiata de a mea opinie de pana acum. Imi place de tine :)
Te oripileaza cumva imaginea mea cu copilul meu la san in public?Stii cum e?Ca la tv…….nu iti place, iei telecomanda si schimbi programul!
Alaptarea in public o poti considera un exemplu si o incurajare pentru celelalte mame care alapteaza sau vor sa alapteze!Nu o prejudecata.
Dar procentul alaptarii in tara noastra nu te dezamageste – doar 16 % dintre copii cu varsta intre 0 si 5 luni sunt alaptati exclusiv!
Dar reclamele la laptele praf agasante si „care pun o presiune” si mai mare asupra mamei si copilului, nu te deranjeaza?
Toate revistele de specialitate sunt pline de reclama la lapte praf , biberoane si suzete si mai nimic despre laptele matern!
Te deranjeaza o campanie pro-alaptare – asa cum a fost ea facuta, cu mijloace proprii, cu multe sacrificii si ……numa’ noi stim cum – pe care tu o gasesti ca punand presiune asupra mamei si care e, practic, unica in tara noastra?
Iau telecomanda si schimb programul!
bogdana, good point. cel mai bun sfat pe care l-am primit eu referitor la alaptat a fost „alaptarea trebuie sa fie o placere si pentru mama si pentru copil”. asta-i singurul pe care-l dau si eu mai departe.
a alapta sau a nu alapta si pentru ce perioada e o chestiune extrem de personala, care uneori nici macar nu tine de decizie constienta ci de factori independenti de vointa mamei si a copilului in cauza. in rest da, orice initiativa de informare mi se pare binevenita, cu conditia sa se limiteze la a informa. e o tragedie sa vrei sa alaptezi si nu primesti un minim de sprijin sau nici macar sa nu stii unde sa-l cauti. e o tragedie si ce se intampla in maternitati. sunt de acord, la o adica, sa fie interzise reclamele la lapte praf si distribuirea de mostre de lapte, suzete, biberoane. dar cam atat.
daca si cat alaptam fiecare nu ar trebui sa fie subiect de critici/laude/blam din partea celorlalti.
eu sunt din categoria shmeny. voi alapta clar daca pot, dar nu stiu daca sunt pregatita pentru toate chinurile de care am citit. de incercat da, voi incerca. dar sunt convinsa ca nu o voi face in public. e o problema de intimitate, da. mi se pare ca e ca si cum as umbla dezbracata prin mijlocul orasului. exista argumentul daca copilului ii e foame, de ce sa ne rusinam. si atunci de ce nu ne scobim intre dinti in strada? e util, nu, decat sa ajungem la carii?
si nu mi se pare ca ar fi vreo avalansa de reclama la lapte praf. si chiar daca ar fi, e normal sa fie, e o piata concurentiala. nu stiu daca e nevoie de reclama la alaptat, pentru ca o facem oricum, din instinct
Bogdana, biberonul este un factor decisiv in (ne)alaptare.
1. copilul se dezobisnuieste sa suga la san, asteapta sa i cada laptele in gura si sunt mari sanse ca el sa refuze ulterior sanul.
2. laptele formula se digera mai greu, sanul nu e stimulat, produce mai putin lapte. Se formeaya un cerc vicios ce poate duce (si o face, in cele mai multe cazuri) la intarcare. useless to saz, prematura.
3. pentru o mama stresata, un biberon in casa reduce simtitor sansele de a alapta exclusiv. Oare suge destul, ce ar fi sa i dau si niste formula + rezulta punctul 2
Dupa parerea mea, in cayul unei nasteri fara probleme si a unei mame sanatoase, biberonul nu are ce cauta in casa. Si chiar este un impediment in alaptare.
Nu a zis nimeni, dar chiar nimeni, ca daca nu alaptezi esti idioata sau mama proasta sau ca daca dai completare esti un parinte mai putin bun.
Daca ai veni la grupul de suport pentru alaptare ai auzi si discutii cu si despre mamici care nu au alaptat sau au facut o f putin, vei avea studiuri de caz si vei vedea ca acele mame nu sunt blamate. E blamat personalul medical care nu isi face treaba. Deloc.
Iar cu alaptatul in public ai pus problema intr o maniera eronata. Nu zice nimeni sa fi exhibitionista si sa+ti scoti sanii pe afara ori de cate ori ai ocazia.
Insa daca iesi cu copilul in parc si esti stresata ca incepe sa planga si ajungi sa il privezi de statul la aer pentru ca e musai sa ajungi acasa sa i dai sa suga si esti prea epuizata sa o iei de la capat de 3 ori pe zi +cum am fost eu+ atunci lasa stresul de o parte si da i copilului sa suga cand vrea. A, esti in mijlocul parcului si ai 50 de oameni in jur, ok, du te pe o alee mai retrasa, scoate sanul pe sub tricou, nu peste, acopera+te cu o esarfa daca vrei sa te simti bine, insa nu ti crea conditii de stres inutil.
Postul tau m+a dezamagit foarte tare. O mana de mamici si cativa (foarte putini, dupa parerea mea) specialisti s+au mobilizat sa faca ceva extraordinar. Poate ar fi interesant sa spuna fetele cate mamici care alapteaza au gasit in saptamana acasta si cate cu biberonul dupa ele. S+ar putea sa ai un soc.
Revenind. Ai interpretat mesajul campaniei intr un fel tare ciudat, ai spus lucruri care nu s+au spus si nici nu s+au sugerat. Imi pare tare rau sa aud asta de la tine.
delicata discutia despre alaptat. eu am alaptat-o pe prima fetita pana la 10 luni cand lapticul a scazut brusc si ea nu se mai satura. am fost o infocata a alaptatului, m-am zbatut sa-i dau cat mai mult si laptic praf a primit numai in primele 4 zile de viata caci eu nu aveam nici macar colostru. am alaptat in parc, in masina, in parcare .. pe unde a apucat-o foamea pe eva. nu mi-a fost rusine .. cum sa-mi fie rusine cand fii-mea tipa de foame de ma stia toata tacalia … acum, va veni bb2 si va primit laptic de la mami atat cat se va putea ..
nu consider ca daca nu-ti alaptezi copilul, nu esti o mama buna .. pur si simplu depinde de fiecare dintre noi sa decida cum e mai bine ptr bb si desigur si pentru mami!
Vezi Bogdana, de aia te citesc eu, imi place ca poti sa emiti o parere cu mult bun simt, fara sa te apropii de extremisme care nu fac bine in nici un context. Si eu sunt decisa sa alaptez atat cat voi putea, si cat ne va fi bine la amandoua. Daca se intampla sa fie in public, eu nu am nimic impotriva, atata vreme cat eu ma simt comfortabil. Ca sa vezi un exemplu de prejudecata de alt gen, am o colega de servici care si-a alaptat ultimul copil timp de… 4 ani jumate. Si a intarcat-o doar pentru ca mergea la gradi si sa nu se uite lumea ciudat la ea. Cand spune asta oricui, toti se stramba si ii trece un fior, dupa care vine intrebarea „caaaaaaaaat ai alaptat-o?” (adica „nu cred ca am auzit bine”)… Lumea o vede la fel de ciudata ca pe o mama care n-a alaptat deloc pentru ca n-a dorit… Si mi se pare ciudat, dar cred ca extremele nu sunt bune in nici un context.
Mda, ai deschis un subiect fierbinte. Uite cate pareri deja! Of, despre experienta mea intr-ale alaptatului as putea scrie si o carte! Am alaptat 7 luni in cel mai incomod si chinuitor mod cu putinta. Alaptat este impropriu spus pentru ca bebe nu era pus la sanul meu, ci ma mulgeam si-i dadeam cu biberonul. Da, m-am muls timp de 7 luni, zi de zi, noapte de noapte, din 3 in 3 ore! Si, pentru ca procesul de muls dura intre 35-45 de minute (pana faceam productia de 200 ml necesari) trebuia sa fac asta cu o ora inainte! Practic asta faceam toata ziua. Mergeam in vizita cu pompa dupa mine si ma retrageam pentru o ora in alta camera sau in masina…O sa va intrebati de ce am ales aceasta cale de a-mi hrani bebelusul. Nu pentru ca nu aveam mameloanele formate (asa cum se intampla des la unele mamici), nici din cauza ca bebe n-ar fi stiut sa apuce sanul, ci pentru ca aveam sfarcurile ferfenita , carne vie din care curgea sange! Cu toate ca aveam mameloane false din silicon cumparate cu mult inainte sa nasc. Ce sa zic, nu am sfarcuri facute pentru alaptat.As fi renuntat din prima clipa daca nu era sotul meu care m-a incurajat, m-a sustinut si da, mi-a desfundat canalele! In cele doua zile state in maternitate nu s-a uitat nimeni la sanii nostri sau sa ne invete careva cum se tine copilul la san etc.M-am chinuit ingrozitor 7 luni si cu toate astea, cand am incetat sa mai stimulez lactatia, am fost un pic nostalgica, ma incerca un regret…Cat despre alaptatul in public, e deranjant pentru cei care privesc, nu pentru mama. Oricum, din momentul in care am vazut o tiganca scotandu-si ditamai tzatza in metrou ca sa-i dea puradelului lapte, am jurat ca eu n-o sa alaptez in public. A fost un spectacol dizgratios. Ideea e ca fiecare alapteaza cat vrea si cat poate. Am o prietena cu adenom hipofizar si i s-a interzis de catre dr. sa alapteze dar ea s-a incapatanat si a facut asta timp de 8 luni chiar daca sanatatea ii era in pericol. Si se simtea vinovata cand a incetat s-o mai faca. Nu trebuie blamate nici mamicile care iau pastile pentru stoparea lactatiei ca sa se intoarca imediat la serviciu dar nici cele care alapteaza 3-4 ani (Dumnezeule, nu credeam ca poti avea lapte atata timp!).
in strainatate exista in locuri publice spatii private dedicate alaptarii. dar in aceasta tara mai e cale lunga pana la asa ceva. am vazut undeva pe la unguri, acum cativa ani, si am avut un soc. aceea mi se pare o solutie civilizata, care sa nu agreseze ochii trecatorului si nici sa nu te puna in situatii oarecum jenante, ca mama cu plodul la san.
Eu cred ca alaptatul in public nu se poate compara cu scobitul in nas. Sper, cel putin. Eu am alaptat in public, asta nu inseamna ca stateam pe o scena si o multime de oameni se uitau la mine, care ovationau, care huiduiau.
Pur si simplu m-am retras, mare lucru nu se vede din san, o bucata de piele, de multe ori mai putin intinsa ca suprafata decat ce iese din decolteurile altor doamne ne-alaptatoare. Si am facut-o fiindca ii era copilului foame si nu aveam alta alternativa.
ok, poate nu e cel mai bun exemplu.
La partea cu alaptatul in public eram maestra. Am alaptat pe plaja, in parc, pe o bordura pe o straduta pentru ca nu erau banci, la o terasa , pe banca in fata blocului si in multe alte locuri.Dar apropos de comentariul adrei, am alaptat si pe o scena a unui teatru in aer liber in vacanta ,si chiar se instalau decorurile in spatele. Ce era sa fac daca nu am gasit nici macar un petec de iarba unde sa stau. Cu alaptatul in public chiar nu am nicio problema. Si zau daca inteleg asemanarea cu scobitul intre dinti . Sa ma iertati ,dar cateodata mai dam si un part in public ,dar vai, ce rusine, le blamam pe cele care alapteaza.
Cat despre campania fetelor, sunt tare mandra de ele si de ce fac .Dar chiar daca sustinem o cauza atat de importanta , eu zic sa ne punem si in pielea celor care nu alapteaza,din motive independente de vointa lor, atunci cand punem o postare de genul riscurile hranirii cu lapte praf ,unde nu gasesti decat o lista lunga ce contine numai cuvinte de genul cancer, astm , mortalitate.eu am suferit cand am citit articolul, desi am alaptat mai bine de un an .Am fost nevoita sa il intrac pe matei din cauza unor probleme la sani. cele care ati trecut prin etapa de intarcare stiti cate regrete/plansete , ce senzatie de ruptura se creeaza si apoi citesti ca sticluta pe care i-o dai copilului tau face atatea nenorociri in corpusorul lui.Poate o alta abordare ar fi mai potrivita ….nu stiu …
si pentru ca deja m-am lungit ca o zi de post, mai spun doar ca nu stiu cum as fi reactionat daca inca mai alaptam ,dar mai mult ca sigur nu i-as fi dat mai mult de doi ani.E doar o parere.
mi-e mi-a placut postul tau. Am simtit ca cineva (adica tu) a inteles si cazurile care nu ies ca la carte. Multam
ce nu inteleg si cred ca e si intrebarea bogdanei, e de ce nu acceptati puncte de vedere diferite. de ce daca optiunea cuiva e sa nu alapteze in public inseamna ca le ataca direct pe cele care o fac? de ce trebuie sa vorbim despre laptele praf sau formule sau ce-o fi ca despre ceva care face doar rau copilului? v-ati pus problema ca probabil mamele alea care nu pot sa alapteze se vor gandi la orice raceala a copilului ca e din cauza lor, pentru ca nu au alaptat? nu e fair, zau. intr-o lume normala, ar trebui sa vedem hrana artificiala ca pe o alternativa in cazul imposibilitatii, nu sa radicalizam vreuna dintre variante
Eu nu inteleg de unde ati tras voi concluzia asta?Ca nu intelegem.E total gresit ce ati dedus!
Stii ca doar 1% din mame nu pot alapta si asta doar din motive medicale?
Cele care nu au avut o alaptare, cum scria cineva“ca la carte” (cu toate ca acea carte a fost scrisa dupa experienta mamelor, deci intai a fost alaptarea si apoi cartea!) si au intarcat precoce au avut la baza mai multe cauze, printre care lipsa informarii, lipsa ajutorului (in maternitate si apoi acasa), lipsa vointei, introducerea biberonului si a LP atunci cand nu era necesar samd
Nu poti intr-o campanie pro-alaptare sa oferi si optiunea pentru LP, decat ca ultima solutie, cand toti factorii au fost indepartati si ramane doar cel medical.E atata campanie la LP in rest.Nu acesta a fost scopul campaniei. Si nici a blogului meu!
Si marea majoritate a mamelor cu care am vorbit in parc (poate daca ati fi fost prezente in campanie, pe teren cum se zice, ati privi altfel situatia) si care si-au spus povestea alaptarii cu un final de intarcare precoce au tras singure concluzia ca biberonul si laptele praf (culmea, introduse la sfatul medicului fara a cauta si alte variante de ajutor!) au dus la pierderea laptelui matern.
Si daca mi-ati fi citit blogul ati fi observat ca am spus de multe ori: „alaptarea e un act in doi: mama si copilul, si se face atat timp cat cei doi doresc! Cele mai multe probleme pot fi prevenite sau vindecate si de cele mai multe ori raspunsul la problemele de alaptare nu este laptele praf.
”Nu trebuie sa alaptezi ca sa fii o mama buna!”, este adevarat, dar nu este un raspuns la problemele alaptarii.”
Deci, cum am mai zis, ati tras concluzii total gresite si ati luat-o ca pe un afront personal.Data viitoare organizati si voi un astfel de eveniment, asa cum doriti voi, deocamdata noi atat am putut.
OMS si UNICEF recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni si apoi continuarea ei in paralel cu alimentatia solida pana la 2 ani si mai mult, cat mama si copilul doresc (asta apare si in pliantul pe care noi l-am impartit si care a fost postat pe blogul meu – deci, o alta dovada ca v-ati inselat, ca mesajul transmis a fost inteles gresit, asta apropos de replica Bogdanei – “alapteaza cat poti” – poate o foloseste ea intr-o campanie viitoare.)
Iar din ce spuneti unele dintre voi este considerat extremism faptul ca un copil mai mare de 2 ani este alaptat. Pai, iertati-ma, atunci OMS si UNICEF au recomandari extremiste? Recomandari la care tara noastra a aderat, e de acord cu ele si ar trebui promovate de sistemul medical!
Iar alaptarea in public se poate face si fara sa se vada sanul, considerat obiect sexual si nu hrana pt. bebelus (in acele momente!).Dar e f. greu sa darami mituri si prejudecati! Lumea larga se zbate sa scoata legi pentru ca alaptarea sa nu mai fie o “crima” in public. E ca si cand ai interzice unui om sa manance pe strada! Iar faptul ca s-aajuns sa se compare alaptarea cu scobitul intre dinti sau in nas e jalnic…….e dezinformare!
Ati avut macar curiozitatea sa veniti in parcurile in care am fost prezente sa vedeti cum promovam alaptarea?
MariaComan tare as vrea sa-ti stiu parerea si dupa ce vei alapta!
Sanatate multa!
Salutari,
mie chiar imi place sa citesc si contra, e mai fun.
Inteleg confuzia care poate aparea in subiectul: De ce excludem biberonul? Laptele praf e chiar un bau-bau?
Eu cred ca laptele praf salveaza vieti. Folosit cu ratiune, in caz de necesitate.
Asta ar insemna, conform dovezilor medicale, 1% dintre cazurile de nou-nascuti. Cel mult.
Normal ca alaptarea nu poate fi un act de obligatie, ci unul de dragoste, iar atunci cand o mama nu doreste sa alapteze, nu ii impune nimeni asta. Din contra, conform noilor norme UNICEF, ea este sustiuta in alegerea ei si primeste acceptare, intelegere si respect. Plus o lectie despre prepararea, igiena si utilizarea formulei. Vorbesc de maternitatile baby-friendly acum. Asta este prima intrebare, dupa nastere: „Doriti sa alaptati?”
Asta intrebam si noi si ne adresam mamelor care isi doresc sa alapteze, dar intalnesc factori care perturba alegerea lor.
Eu, personal, profesional, incurajez alaptatul in public. Daca ar fi sex in public, acolo ar fi nasol. Chiar daca s-ar acoperi. :)
Consider alaptarea o perioada de bucurie, nu una de restrictii, de regimuri, de chin.
Si in privinta asta cred ca ar trebui educata opinia publica, in asa fel incat sa nu strambe nasul vazand un copil la san. Sau doi.
Daca o mama ar simti sustinerea societatii, atunci ar fi libera sa alapteze in parc, la fel ca si cea care da un biberon in parc.
Iar cu producatorii si distribuitorii de lapte praf eu chiar am o problema. Fara sa fac teoria conspiratiei, ci doar bazandu-ma pe fapte.
Pt ca incalca codul de marketing si nu se ia nimeni de ei.
Pt ca au substitutul de lapte matern a fost elaborat pentru cazurile unde copiii nu pot fi alaptati, cel mult 1%. Este esential si pentru cele care nu doresc sa alapteze = aprox 4% (cel mult). Deci 1+4=5%. Dar laptele praf este vandut catre 90% dintre mame.
Pt ca imi este sila de maternitatile care dezinformeaza noile mame, care au „munti de lapte praf in depozit”, care nu permit mamelor sa isi puna propriul copil la san cat mai repede dupa nastere (atunci cand copilul prezinta varful reflexului de supt, si ara apuca sanul singur, cu usurinta)
Pt ca studii facute de IOMC ne arata ca personalul medical (medicul de famile si asistenta, in principal), are cel mai mare rol in esecul unei alaptari, prin recomandari de suplimentare eronate, prin sfaturi bazate pe interese, altele decat sanatatea pacientilor arondati.
Pt ca am fost uimita la recomandarea de a introduce supliment la numai o luna de viata, primita de la o pediatra celebra, care indruma in continuare multi parinti pe drumul intarcarii precoce. Aceeasi pediatra imi explica la 8 luni ca laptele de mama nu mai are benficii la aceasta varsta, ba din contra. Apoi am vazut ca partenerul hiperclinicii respective era Vavian Pharma. Recomandarile erau aceleasi, de fiecare data: „Humana, cel mai bun lapte din lume”…
Deci am vrut sa ne adresam celor care doresc si pot sa alapteze. Adica majoritatii. Si speram sa contribuim la sustinerea deciziilor acestora.
Restul au acceptarea si respectul meu.
rox, si eu as vrea sa stiu ce parere voi avea dupa. dar acum, inainte, pot sa iti spun ca deja am un stres major legat de ce se va intampla daca nu pot sa alaptez. de momentele in care oamenii se vor uita la mine ca la un animal ciudat pentru ca nu alaptez un copil de x luni. pentru ca deja se uita asa la o colega de-a mea. pentru ca asa cum voi simtiti prejudecati fata de alaptatul copilului de 2 ani, asa sunt si in sens invers. pentru ca habar n-am daca personalul medical de care voi da cand voi naste va stii sa imi explice ce si cum. pentru ca intr-adevar la noi nu iti explica nimeni nimic. dar nici nu vreau sa ma gandesc la situatia in care n-am lapte o saptamana si ma dau cu capul de pereti gandindu-ma ce fac cu copilul care moare de foame. ok, experienta ta e una pozitiva. eu am auzit suficient de multe povesti de groaza incat sa incerc acum sa imi creez un punct de veder si in legatura cu alternativa. nu vreau sa ma trezesc atunci fara ea. asa ca ma intereseaza si campaniile pro-alaptare si subiectele legate de laptele praf. si din punctul asta de vedere, ma sperie opiniile radicale care spun laptele praf nu e bun de nimic.
altfel, repet, exemplul nu era cel potrivit, atata am fost in stare la momentul respectiv.
Deci, din lipsa de net, nu am reusit sa particip la discutie si sa dau lamuriri pe parcurs. Asa ca:
1. Tot ce am scris e o parere proprie si personala.
2. Referitor la grupul de sprijin, am scris, si aici citez:”mi se pare o initiativa mai mult decat laudabila”.
3. Cand am vorbit de alaptatul in public, nu m-am referit la el ca fiind exhibitionism. Mai cititi va rog o data textul.
4. Nu am fost niciodata adepta extremelor, asa cum foarte bine au remarcat Oliviutza, Simona, si alte cateva mamici.
5. Textul este o pledoarie pentru alaptat. Dar este in acelasi timp o pledoarie pentru toleranta.
6. Daca problema este in maternitati, atunci inseamna ca asta este tinta campaniei pe are o duceti. Acolo trebuie canalizate eforturile voastre. Pentru aici ar trebui delimitate doua directii clare: maternitati, unde va trebui schimbata mentalitatea, si femei, care vor trebui educate. Dar aici vorbim de femei care vor fi mame. Pentru ca ele au cea mai mare nevoie de informatii complete si netrunchiate.
7. Imi pare rau ca unele persoane s-au simtit dezamagite, insa chiar nu inteleg de unde vine dezamagirea asta. Din faptul ca opinia mea nu rezoneaza cu propriile pareri? Trebuie sa informez persoanele respective, ca asta e frumusetea lumii asteia, diversitatea.
8. Opinia mea, si aici ma repet, nu vine decat sa transmita un mesaj, pe care chiar si eu, mama care alapteaza si pune alaptarea inaintea oricarui alt lucru, il simt. Si anume, ca se simte o presiune. Si ca mai ales niste mame dezamagite de experienta lor in alaptat se pot simti umilite, incomplete si ca si cum nu si-ar fi indeplinit rolul de mama. Si aici, deja avem exemple din comentariile de mai sus. De aceea, invatarea alaptarii trebuie sa fie pozitiva, si nu exemplificata prin denigrarea hranirii artificiale.
9. Ma alatur cu inima deschisa campaniei, mai ales ca prin experienta si pregatirea mea de project manager, as putea aduce un plus, cu atat mai mult cu cat am si eu la randul meu povestile mele despre alaptat
10. Rox, ca sa iti raspund intrebarii tale: nu ma oripileaza. Iar postul meu cred ca a avut un ton decent si echilibrat de la cap la coada, fara ironii si nu am atacat pe nimeni. De-aia nu inteleg vehementa raspunsurilor tale. Dar apreciez sincer faptul ca te-ai implicat in discutie.
11. Adela, esti un monument de rabdare. Nu cred ca as fi rezistat atat. Felicitari!
12. Maria, stii ce e cel mai ciudat? Te informezi, citesti, vorbesti cu x si y, vezi la prietene, te juri ca tie nu o sa ti se intample, ca tu o sa le stii pe toate. Guess what? Realitatea este fucking cruel, si oricat de pregatita ai fi, esti prinsa cu garda jos! Si stiu cum te simti. Been there done that, as putea spune. Asa ca ai tot suportul meu, si oricand ai intrebari, sau nevoie de ceva, nu ezita. Si la multi ani!!!
Bogdana, sorella draga, incep prin a-ti da dreptate, extremisul este cea mai proasta optiune posibila. Doar ca extremism inseamna a nu dori sa alaptezi de ex pt ca, vezi Doamne, pierzi in aspect estetic, sau alaptatul pana copilul merge la scoala (personal asa consider).
Dar in between este o mare zona gri, iar a transforma-o in doua tabere este iarasi extremism.
Eu personal cand am scris pro-alaptat nu am condamnat pe nimeni altcineva decat pe cei care nu sprijina mamele (neinformate, neexperimentate) – si bineinteles ca problema incepe de la cadrele medicale, cand e vorba de Romania. Iar ca mine a zis si Ana (adra_bell). Am spus-o si pe blogul Crinei, mesajul de condamnare acolo trebuie sa plece, catre personajele care ar trebui sa faca educatie si nu o fac.
Dar problema nu este doar acolo, mi-e teama, este o larg raspindita mentalitate in ultimii zeci de ani (ei, da, cam mult!), cum ca laptele praf ar fi, de fapt, LA FEL DE BUN. Aici e buba. Ca nu este. Laptele praf TREBUIE privit doar ca o iesire de urgenta, second best, nu la egalitate cu laptele matern! Si nu doar din considerente medicale, ci, asa cum poate nu am scris suficient la mine pe blog, din considerente de bucurie, de armonie, pentru ambele parti implicate!!!
Ei, si aici venim cu solutiile. Cum ar putea reusi sa schimbe un nenorocit de sistem (pentru ca iarasi este o extrema si o tragedie ca atat de putine femei reusesc sa alapteze, nu 1 an, nu 2, ci macar primele luni in Ro) niste simple mame, activiste pro-alaptat??
Singurul lor instrument si singura solutie este impotriva mentalitatilor la modul general, prin intermediul exprimarii publice, iar in modul asta pot ajunge, cu informatia corespunzatoare, sau macar cealalta parte a paharului, la viitoarele mame.
Ca in felul asta multe deja-mame care nu au au avut o experienta pozitiva cu alaptatul, nu din vina lor, se vor simti puse la zid … iarasi, ce se poate face? Se poate oferi suport, compasiune, intelegere, toleranta, corect observat.
Eu una insa chiar n-am sesizat nicaieri vreun ton de repros, acuzatie in aceasta campanie a fetelor de care se vorbeste … si am spus si la Crina, problema este ca aceste mame-victime ale sistemului vor da vina pe mesager, ceea ce iarasi nu este corect.
Povestile pro-alaptat sunt foarte bune, mai ales daca ele pot fi accesate intr-un spatiu public – blogosfera, alte media, pur si simplu pe strada!
A inchide ochii si a spus „laptele praf este o alternativa” nu e deloc sanatos. Asta se intelege cumva subtextual din postarea ta, iarta-ma daca nu am priceput eu bine.
Poate suna politically correct, dar aici nu participam la o dezbatere, cum poate parea din afara, aici se incearca doar educatie si informare, caci lipsesc aproape cu desavarsire in societatea romaneasca.
Da, e un curent care ne trage inapoi la natura, natural, greenie, e un trend, e poate o moda. Dar nu putem pur si simplu anula adevaruri care sunt in el, lasand la o parte fervoarea, pasiunea exaltata (de care eu insami adesea ma fac vinovata, marturisesc).
Nimeni nu lupta cu nimeni aici. Lupta este impotriva unor mentalitati gresite, si poate ca mijloacele sunt uneori exagerate, dar asa sunt cam toate inceputurile, pot aparea radicale.
Si iarasi, in conditiile in care iti dau din nou dreptate, cum ca alaptatul nu e simpla poezie, mai ales in primele saptamani, mai ales ca mama in premiera, e nevoie de aceasta campanie, chiar si cu sincopele de interpretare.
Cum am spus, nu se poate, in circumstantele date, sa fie dusa in maternitati, trebuie sa admiti ca e imposibil de conceput un succes intr-un asemenea sistem. Nu se poate decat porni, greu, tot de la mame.
Asa ca hai sa nu le faultam pe fete, ci sa completam mesajul lor cu ce se cuvine si atat.
Iar cine are o experienta nefericita cu atat mai mult sa-si spuna povestea, cu perspectiva schimbata, sa ajunga la urechile tuturor ceea ce trebuie.
Eu pe mama n-am s-o consider o mama denaturata pentru ca nu m-a alaptat, nu ma consider un adult insuficient de dezvoltat intelectual sau emotional pentru ca am fost hranita cu lapte praf, nu e sfarsitul lumii ca nu am fost alaptata, dar E PACAT si-mi PARE RAU, si S-AR FI PUTUT MAI BINE si MAI FRUMOS si mai cu bucurie.
Asta ar fi mesajul meu. :)
(postat in doua episoade, ca m-am intins mai mult decat permite spatiul de la comentarii … na!!)
Ah, si pentru Irina (capreleirinucari) si Maria (Coman) – eu chiar am vrut sa pun accentul pe experienta dureroasa in povestea mea, pt ca sloganul ala cu bucuria si frumusetea devine valabil abia dupa incercari sisifice uneori si dupa muuuulta munca si mult efort! Dar ca orice lucru bun, nu e gratuit. Important este sa nu te dai batut si sa incerci, iar sprijinul sa-l gasesti, daca nu in jur, macar in aceste, uite, povesti puse in blogosfera, de ce nu?
SE POATE, Maria, e greu, dar SE POATE. Nu trebuie sa fie tz ani, dar e pacat sa nu fie deloc. Trebuie macar incercat din rasputeri.
Iar sabotorii externi trasi de urechi!!!!
Bogdana, eu eram cu dezamagitul. Si in caz ca erai pe fuga si nu ai fost atenta, repet: sunt dezamagita pentru ca ai spus lucruri ce nu au fost spuse, gandite sau insinuate. E ca şi cum eu spun ‘sunt mandra ca sunt femeie’ iar tu zici ‘vai, dar barbatii nu-s toti prosti, de ce ne luam de ei?’ Nu mă afectează cu nimic cu faptul că ai alte opinii însă mă deranjează teribil ‘pusul vorbelor în gură’.
Cât despre schimbarea lucrurilor care se întâmplă în maternităţi, da, ar fi minunat. Posibil? În nici un caz. Nu acum, nu aşa. Cum crezi că pot eu ca ONG plus 1 sponsor mic si ingust, ca mare si lat cu siguranta nu-i, să fac o companie pentru alaptare intr-o maternintate când pentru asta trebuie sa ma lupt cu un producator de lapte praf? ITi spun eu, nu pot.
Astăzi când să plecăm din parc, în jur de 10, am văzut, în drum spre maşină, o mămică cu un bebe scump şi cu un biberon. M-am gândit că oferă completare şi am mers la ea să-i ofer un pliant şi o invitaţie la grup. Mi-a spus că nu poate lua pliantul pentru că s-a chinuit foarte mult să alapteze şi nu a reuşit şi i se pune un nod în gât numai când se gândeşte la asta. Cu copilul obosit în maşină, cu fetele plecate deja acasă şi cu un soţ care toată ziua a stat după fundul nostru după o noapte nedormită, am stat cât am putut lângă ea să îi explic că nu e vina ei, că nu trebuie să se simtă neîmplintă, că eşescul ăsta nu o face o mamă mai proastă, că asta e ce încercăm să facem, să ajutăm mamele care au trecut prin asta să nu o mai facă a doua oară şi să nu să simtă vinovate.
Măine la grup vor veni şi mămici care nu au reuşit. Crezi că vor fi blamate? Wrong! Lipsa de informaţie e cea mai cruntă. Şi asta e ceea ce vrem să schimbăm. A, că degeaba ai informaţia dacă nu poţi să primeşti o vorbă bună şi un sfat când ai nevoie? Da, şi asta vom face. Cu siguranţă.
Şi ar fi fost de un real ajutor păstrarea informaţiilor aşa cum au fost oferite. Fără cautat de conotaţii care nu există.
eu am alaptat atat cat a cerut copilul, adica pana la 8 luni.nu mi-a fost usor, mai ales ca pana am avut lapte (am nascut prin cezariana) a fost o durere fizica peste care a trecut sa trec.si incurajez pe toate mamele sa faca acest lucru!both pentru sanatatea copilului (si a mamei by the way, alaptatul miscoreaza aparitia cancerului la san) si pentru acele momente de armonie si fuziune totala cu puiul tau!
oricat de incredibil ar parea, un copil nealaptat de mama lui risca sa aiba si carente afective care sa se vada mai tarziu;aia nu inseamna ca sunt impotriva laptelui praf , dar, cum bine se spune si mai sus,numai ca o emergency exit!
Wow! Imi place postul asta la nebunie. Dupa ce nasti te astepti ca toata lumea sa te intrebe ce face copilul. In cazul meu, oamenii au vrut sa stie: o alaptezi, NUUUUUU? Ei bine, nu! Nu am alaptat-o. Am incercat cu ea la sin, vcu pompa mecanica, cu pompa electrica, cu….ce sa va mai povestesc? Nu a fost sa fie. Nu am avut lapte. Deloc. Acum, Mariuca are 6 luni apropae. Si oamenii intreaba in continure: spe rca o mai alaptezi, Nu?
Bogdana, ti-as mai propune un subiect – nastere naturala sau cezariana? Tare mi-ar placea sa aud/citesc parerile fetelor in privinta asta. Eu am nascut aproape natural(hahaha) adica cu celebra de acum injectie epidurala, in conditiile in care bebe al meu a avut 4,550 kg si 57 cm. Ce zici, dezvoltam?
fifi, si cum e? bolnava, nedezvoltata? are ceva? sau daca o pui langa un bebe alaptat exclusiv, cumva nu se vede diferenta? :P
adela, there you go! si doamne, dumnezeule, cum e sa cari un bebe de 4 kile jumate? ca eu n-am nascut decat pisoi de pana in 3 kile, si simteam ca imi dau duhul in ultima luna!
diana, eu cred ca se poate schimba in maternitati. pentru ca degeaba vor fi fetele mai informate, daca in maternitate, obosite, stresate si chinuite de niste mastere de asistente, vor ceda. stii care sunt vorbele pe care mi le aud eu cel mai des cand vorbesc cu alte mamici? chiar acum o ora am avut o discutie de gen: „uff, nu am alaptat decat… am avut cezariana, stii si a venit laptele mai greu, copilul nu se satura, si a trebuit sa-i dau completare…” si incep si explic (adica, fac campanie, by the way), cum e cu cezariana si cu laptele si cu ceaiuri si rabdare samd. si cand aud ca eu cu doua cezariene si cu niste sani aproape absenti am alaptat fara probleme, parca vezi o luminita acolo in strafundul ochilor… semn ca se poate.
Concluzia este ca nu poti evita laptele praf, si nici nu vad care ar fi problema. Mie mi-a venit laptele la 3-4 zile dupa ce am nascut. Cu ce ar fi trebuit sa se hraneasca copilul meu in timpul asta? In ziua botezului (avea 4 luni)nu am avut timp sa ma mulg si atunci i-am dat tot lapte praf, nu inainte de a face o incercare. Am mers acasa dupa biserica (in timp ce invitatii porneau spre local ( iar eu si sotul meu ar fi trebuit sa fim acolo sa-i intampinam, nu?) si mi-am pus pompa electrica. Pompa pe care o imprumutasem de la o prietena cu o zi inainte, anticipand ca n-o sa am timp de pierdut cu mulsul (cu pompa mea manuala faceam cantitatea necesara in 45-50 de minute), ea spunandu-mi ca cu asta in 10 minute n-am ce face. Si, cum se intampla de obicei ca atunci cand ti-e lumea mai draga…in 10 minute eram cu sfarcul prins in pompa electrica, tumefiat, practic inflorise pe partea cealalta, fara nici o sansa de a-l mai elibera de acolo. Atunci l-am vazut pentru prima oara pe sotul meu livid si cat pe ce sa lesine. „Norocul” meu a fost ca garnitura pompei era dintr-un plastic ceva mai moale, si, cu o forfecuta am taiat pe langa sfarc, cu inima cat un purice sa nu facem o nenorocire si mai mare…Deja ma vedeam la Urgente cu pompa atasata de san si la stirile de la ora 5 . Deci, i-am facut lapte praf si am mers zambitori la restaurant ca deja suna lumea dupa noi ca unde suntem. Lapte praf i-am mai dat si de fiecare data cand faceam febra (dr. mi-a zis sa intrerup alaptarea cand am mai mult de 38) si am facut de vreo 6 ori in 3 luni (dupa ce am nascut sistemul meu imunitar a fost varza). De la 7 luni ii dau exclusiv lapte praf, asa ca in cele din urma ajungi si aici si chiar nu vad nici o problema.
Adela, in primele zile dupa nastere (cezariana sau naturala, nu conteaza) copilul se hraneste cu colostru. Cu cat suge mai mult la san acest colostru, cu atat mai repede si mai mult vine laptele (fara ceaiuri, fara nimic).
Laptele praf chiar poate sa nu existe, in cazul in care mama si copilul sunt sanatosi si se concentreaza asupra alaptarii. Cand mama sau copilul sunt bolnavi, laptele mamei grabeste vindecarea, prin anticorpii transmisi. Uneori cand numai mama e bolnava, boala nu se transmite si copilului alaptat, deoarece a primit deja anticorpii formati de mama, prin lapte.
Eu am reusit trei nasteri prin cezariene cu complicatii si trei alaptari, cu tot cu obstacolele de rigoare (ragade, mastita, viroze) FARA UN STROP DE LAPTE PRAF. Au contribuit si fetele, care nici n-au vrut sa-l vada, ma rog, ma refer de fapt doar la prima, pt ca deja la a doua experienta n-am mai incercat eu!
Cu pompa nici eu nu m-am impacat, nici electrica, nici manuala, si am supravietuit bine mersi si fara. Asta apropo de alaptatul in public – cand am avut nevoie sa alaptez intr-un loc unde nu ma puteam retrage, am tras o paturica peste capul copilului si nu am lezat sensibilitatile nimanui: nici ale mele, nici ale publicului eventual spectator.
Intre un copil alaptat si unul hranit artificial poate sa nu fie nici o diferenta. Dar alaptat inseamna mai bine si mai frumos.
Adica de ce sa nu incercam sa facem tot posibilul pentru mai bine, de ce sa ne multumim cu second best, eu asta nu inteleg? Lasand producatorii de lapte praf sa practice un marketing omniprezent, li se instileaza in creieras tuturor mamelor neinformate cum ca „e ok si asa, nu-i o tragedie, de ce sa ma mai complic”. Si e pacat, mare pacat, pentru ca efectiv unele din ele nu stiu ce pierd. De-aia eu sustin ideea interzicerii reclamelor la formula, mi se pare o masura indicata.
Daca copilul primeste biberonul cu lapte praf – completare, necompletare, laptele de mama se duce pe apa sambetei, pt ca el nu ramane si nu se produce decat prin suptul copilului: cu cat suge mai mult si mai des, cu atat mai mult lapte!
Iar cine are nevoie disperata de lapte praf, pentru ca desigur exista si urgente medicale, il gaseste si fara reclame!
Iar campania in maternitati da, se poate face, insa tot mamelor care sunt acolo. Dar nu cumva si asta inseamna presiunea aia de care vorbeai, Bogdana? De ce sa te duci la mama cand e vai de capul ei si sa nu faci informatiile publice si accesibile inainte sa ajunga cu cutitul la os?
Ma indoiesc amarnic ca aceasta campanie se poate face la modul de educare al cadrelor medicale. Reactia lor va fi, previzibil, una de dat cu flit. Cine adica sa le invete pe ele, asistente sau doctori, niste biete mame??? Sa fim seriosi.
Deci cu bubele ei asa cum este, aceasta campanie cred ca este o premiera in Romania, si ar trebui sustinuta cu toate puterile de noi, mamele care stim deja cum sta treaba cu alaptatul. Altfel nu facem decat sa le sabotam pe fetele care au pornit-o.
bravo, Alina! ai fost cat se poate de clara! doar inca un mic exemplu din casa noastra. la varsta de o luna a baietelului meu mic ne am mutat dintr o tara intr alta. mutatul a insemnat stress, oboseala, plansete de la mine, dar si de la cei trei copii, ajutor din exterior zero. bebe era alaptat de la prima ora de dupa nastere fara strop de formula, tot cu ragade si dureri ca si anterior. ei bine, am avut vreo trei zile fara lapte (din cauza stressului) in care bebe a fost pus regulat la san. laptele a revenit, iar bebe nu a scazut in greutate asa de mult. concluzie: pus regulat la san, fara alte adausuri, laptele se reface cantitativ si calitativ.
@Bogdana, intrebarile tale catre Fifi, ma face sa cred ca ar trebui sa intelegi mai bine diferentele reale dintre alaptare si hranirea cu lapte praf.
E ca si cand ai da la o parte toate studiile stiintifice si ai promova sloganul „Laptele praf e la fel de bun ca laptele matern!”.
@Alina, mai clar de atat nu se putea scrie.
Sanatate multa!
offff, Rox, vezi tu asta inseamna sa pui vorbe in gura. daca ar fi sa continui pe linia asta, as putea trage si eu concluzii. pe care nu vreau totusi sa le trag. si, da, poate nu le inteleg la fel de bine ca si tine si poate ar fi util pentru amandoua sa ne intalnim si sa mi le explici. intr-adevar, poate cele 11 luni plus alte inca aproape 4 luni de alaptat nu se compara ca experienta cu experienta ta, dar, cel putin sunt deschisa la dialog si discutii. Si mai mult in conditiile in care conteaza, reiterez un fapt: acela ca doresc sa ma alatur campaniei voastre.
ca sa finalizez, NU promovez in nici un fel laptele praf.
dar, scuzati-ma, va rog, interzicerea reclamelor la laptele praf mi se pare o ineptie. e ca si cum am pune semnul „=” intre lapte si tigari (ca asta e singurul produs cu reclame interzise). sau haide sa interzicem reclamele la bauturi (ca si alcoolul ucide), la zahar (ca da diabet), la mezeluri, fast food si sucuri carbogazoase(ca dau obezitate).
ah, ce am putea face, este o campanie la fel cu mesajul omniprezent cu sarea, zaharul si grasimile. adica „laptele matern este cel mai bun aliment pentru bebelusul dvs. nu ii dati lapte praf.” asa da. altfel, e…. cenzura. mai ales ca nu exista nici un studiu care sa dovedeasca efectele nocive ale acestui produs.
sau exact cum cel mai bine a spus sorella: „laptele praf is second best”
si, rox, crede-ma ca as putea scrie o carte despre experienta cu alaptatul celui de-al doilea copil. la care a fost prezent clipa de clipa si sotul meu. si-l provoc sa scrie el povestea :)
gata, cu asta am terminat, ma duc sa imi alaptez copilul.
@Bogdana, cred ca pana la urma spuneam acelasi lucru dar sub alta forma.
Sunt studii medicale destule care dovedesc efectul nociv al acestui produs.
Alaptare placuta!
Vorbim despre campania pro alaptare Skin on skin, heart to heart al Asoc. Totul pt tine si copilul tau?
@Adela, nu, nu vorbim de acea campanie.
Ci de „Saptamana alaptarii in Bucuresti – 10-16 august 2009”.
Daca dai un search gasesti despre ce este vorba.
Sorella, stiu ca n-ai timp de polemici (de altfel nici eu n-am, fir-ar!), dar asta n-am inteles eu la tine, cum de nu ai priceput logica acestei pozitionari negative fata de laptele praf?
Ok, fetele cu campania l-au pus in extremis de tot, dar a face reclamele inexistente nu mi se pare deloc asa, o extrema, ci o masura de bun-simt, mai ales in circumstantele din Romania, unde lipsa de informatie cu privire la alaptare si beneficiile ei este atat de acuta.
In momentul in care reclama vine si-ti urla in urechi si in ochi ca laptele praf e absolut si 99% la fel ca laptele de mama, de ce te-ai mai complica cu alaptatul?? De ce macar ai mai incerca, mai ales ca, uite, citesti pe ici pe colo ca nu e atat de simplu pe cat pare … nu mai bine formula, ca oricum creste bine si asa?
Pai hai sa nu mai alapteze nimeni, daca tot e laptele praf asta asa de minunat, de ce sa ne mai complicam vreuna din noi, nu?
Asta e buba pe care eu n-o tolerez, pt ca nimeni nu poate controla mesajele publicitare ale producatorilor de lapte praf, nimeni nu poate delimita exact misleading advertising, si tu stii prea bine cate reclame sunt asa.
Ceva trebuie facut pt a promova alaptarea, iar cata vreme laptele praf ramane optiunea usoara, nu se poate decat in felul asta, aratandu-l cu degetul.
Asta nu inseamna ca sunt judecate mamele care au ales DIN NEVOIE biberonul, ci ca sunt judecati cei care il promoveaza ca prima optiune.
Stiu ca exemplul cu tigarile l-am dat si eu (tocmai pt a ilustra ca, de fapt, tigarile au continuat sa fie cumparate de cei care au vrut sa o faca), normal ca nu se poate pune semnul egal, dar cum crezi tu ca se poate controla aceasta concurenta neloiala facuta de formula laptelui matern, daca nu macar asa, prin interzicerea reclamelor (majoritatea mincinoase)?
Am nimerit din intimplare aceasta discutie si as vrea sa punctez un lucru care nu reiese clar din nici o interventie. Deci, stimate doamne luptatoare, nu lipsa informarii cu privire la alaptare duce la intarcarea precoce ci lipsa ajutorului. Se spune ca alaptarea e cel mai natural lucru cu putinta. Ei bine, cred ca pentru 90% din femeile care isi doresc sa alapteze si incearca sa o faca in primele zile de viata ale bebelusului (si care reprezinta majoritatea covirsitoare a femeilor care nasc), alaptarea e la inceput un efort, o lupta, o durere, un proces chinuitor de invatare. Si nu pentru ca nu ar sti ca e cea mai buna hrana pentru bebelusul lor, ca orice biberon oferit ca si completare inseamna un pas inapoi in alaptare sau ca pozitionarea corecta a copilului la sin e vitala. Dar stiu teoretic. Ori marea diferenta o constituie ajutorul practic, nu cel informativ.
Eu cred ca cel mai eficient ajutor se poate oferi prin consilirea directa, la domiciliu, a fiecarui caz in parte: supravegherea alaptarii pe parcursul a citorva zile si corectarea deficientelor plus incurajarea mamei sa stea cu copilul la sin non-stop si sa depaseasca trauma plinsului bebelusului. Adica ceea ce fac (cred) acei consultanti de lactatie care exista in alte tari.
Consiliera si sustinerea directa si personalizata e singura care poate salva de la intarcare precoce cazurile de bebelusi care au pus pentru prima data in gura biberon, nu sin, si care din maternitate sint obisnuiti sa se umfle cu lapte praf iar acasa nu se satura cu laptele, inca insuficient, al mamei.
Eu nu am gasit astfel de consultanti cind am avut nevoie. Daca exista, eu cred ca nu le-ar interzice nimeni sa-si faca reclama in maternitati.
Anonim – cine i-ar plati pe acesti consultanti? Cine le-ar face training? Mi-e teama ca in 99% din cazuri e tocmai lipsa de informare, opinia mea personala e ca din mamele care nasc abia 2-3 procente s-au informat suficient despre alaptare (partea aia cu durerea, pozitionarea etc, de care nici eu nu mai mai opresc sa vorbesc). Restul fac ce vad si ce li se spune. De catre cei din jur.
@Anonim, cele care au initiat campania sunt viitori consilieri in alaptare.Exact despre ce ai scris.
Eu sunt in pregatire cu cei de la La Leche League.(mergi pe blogul meu si vei gasi amanunte)
Mai greu este sa „convingi” mamele sa apeleze la un consilier/lider in alaptare.
eu sunt de parerea alinei, nu vom avea niciodata consilieri in alaptare pt fiecare noua mama. binenteles ca informarea este primordiala, daca mama care tocmai a nascut stie deja cat de importanta pt bebelusul ei este alaptarea naturala si ca formula introdusa din prima zi de viata mai mult strica decat ajuta, poate ea, mama, va fi mai hotarata si mai determinata sa treaca peste toate inconvenientele date de alaptarea pt prima oara si va insista. inca o data, copilul nu trebuie sa creasca neaparat ca fat frumos ca sa fie sanatos. si un copil plange si din alte motive decat foamea din cauza laptelui insuficient.
rox, daca mamele vor fi convinse de importanta alaptarii, PRIN EDUCARE, nu cred ca va fi o problema ca ele sa accepte ajutorul unui consilier in alaptare.
Daca voi va veti forma ca si lideri in alaptare, asta e o initiativa minunata. Nu trebuie sa va propuneti sa ajutati 100% din femeile care nasc, pentru ca deocamdata nu toate sint dispuse sa accepte acest ajutor, oricite campanii informative ar exista. Dar mai important este sa il oferiti acelor femei care isi doresc sa alapteze si nu gasesc ajutorul concret de care au nevoie, ci doar piedici (in maternitate, in familie, etc).
Asa ca, imi doresc sa vad inca o campanie de genul celei realizate, nu neaparat in parcuri, dar si in fata maternitatilor, atunci cind o sa puteti sa oferiti servicii de consiliere personalizata. Contra cost, cel mai probabil.
Daca va doriti sa reusiti sa schimbati mentalitati si sa ajutati, focusati-va pe femeile care isi doresc cu adevarat sa alapteze, fiind cit mai prezente in preajma momentului nasterii, inainte si imediat dupa. O promovare foarte buna s-ar face cu ajutorul cursurilor prenatale, de pregatire a nasterii: cele de tip Lamaze sau cele care ofera concediul de 10 zile pentru tatici. Daca cursurile prenatale s-au putut transforma intr-o afacere, sint sigura ca si consiliera in alaptare isi are o nisa foarte buna. Si nu e nimic rau in a oferi astfel de servicii contra cost, daca exista cerere. Iar acum e o perioada propice, din ce in ce mai multe femei educate, care au job-uri in medii intelectuale sau corporate, nasc. Ele sint dispuse sa dea bani pe cursuri prenatale, deci sigur sint o piata si pentru consilierea in alaptare.
Scuze, am scris ca anonim. Ma numesc Elena si am o fetita de 5 luni(icosma.wordpress.com)
mie imi place articolul Bogdanei;
de fapt, imi place poate din cauza ca mereu am crezut ca atunci cand incerci sa demonstrezi sau sa convingi de ceva,e cel mai importanta sa te concentrezi pe acel ceva si nu neaparat pe dezavantajele celorlaltor optiuni
mai exact, imaginea tricourilor cu biberonul taiat mi se pare -MIE!- putin agresiva, ca marketing agresiv…Eu as fi vazut ceva cu un mesaj pozitiv (cum e cealalta varianta cu mami cu bb la san), nu o interdictie la whatever..
Mie mi-s dragi Irina si Rox si le admir pentru campania asta si cred ca ele oricum vor intelege ce trebuie si din mesajele pro si din cele contra,..si la urmatoarea vor fi si mai bune
Ma gandesc ca sunt mame care le ofera copiilor lapte matern din biberon (poate pt ca au ragade..sau alte motive)..sau mame care nu stiu sau nu vor sau etc…si tocmai din motivul asta o campanie pro-alaptare ar tb sa se concentreze fix pe pro-alaptare.
Insa asta e doar modul meu de a reactiona la orice contine o interdictie sau la mesaje de genul „Nestle-free zone”- ce treaba avem noi cu Nestle? Nu ar suna mai frumos, mai atractiv- „Breastfeeding zone/area”?
Hai, sanatate maxima si toate bune :*
Noe