Nasterea

Adela m-a provocat sa deschid un alt subiect controversat: nasterile prin cezariana vs cele naturale. Desi este un subiect mai putin controversat, iar aici opinia mea este cat se poate de ferma, merita dezbatut, chiar daca suntem la a „n”-a dezbatere. Face parte din categoria subiectelor mereu in actualitate, iar pentru mine este important, deoarece multi vizitatori/vizitatoare ai/ale blogului vin din google, dupa cautari ce au legatura cu acest subiect. Deci, femeie cu doua cezariene la activ, propovaduiesc din tot sufletul nasterea naturala. Si ma infioara numarul enorm de cezariene facute la cerere (in Giulesti nivelul este de 50-50%. Desi o cezariana costa spitalul de sase ori mai mult decat o nastere naturala). Si ma scarbeste numarul din ce in ce mai mare de doctori care propun cezariana viitoarelor mame. Asta fara sa informeze asupra riscurilor si dezavantajelor, ci doar asupra avantajelor (de moment). Fac parte din categoria femeilor care se simt intr-o oarecare masura neimplinite din cauza faptului ca nu au putut naste normal. Pe amandoi i-am nascut la fix 37 de saptamani. Pe ea deoarece incepusem travaliul, era slabita, nehranita de o placenta imbatranita si cu dubla circulara de cordon. Evident cezariana. Conform doctoritei mele mi-ar fi facut cezariana si pentru mai putin. Atunci eram oricum atat de speriata ca as fi acceptat orice numai sa stiu ca e bine don’soara. Pe el, cezariana de urgenta, avea extrasistole si nu se mai hranea. Deci la mine s-ar parea ca a fost nevoie. Dar ce nevoie au restul de femei care se roaga de doctori sa le faca cezariana? Ce cred ele ca obtin? Chiar as vrea sa...