Nu am mai pomenit asa ceva. Cand in sfarsit am si eu timp sa scriu… nu am chef. Adevarul este ca ultima luna m-a cam secatuit de puteri. Suntem insa pe final si pe drumul cel bun spre insanatosire. Azi am mai primit o lovitura, de la gradinita Rebeccai, unde s-au confirmat doua cazuri de herpangina virala. Uitandu-ma pe gugal dupa chestia asta, am realizat ca toate simptomele ei sunt simptomele chestiei asteia. Si nimeni nu a fost in stare sa dea diagnosticul asta. Intr-o saptamana au vazut-o doi doctori si au mai consultat-o prin telefon alti doi. Nu am omis nici un fel de simptome, inclusiv unul cu care ea a tot batut campii. Si totusi, nimeni nici macar nu a zis „S-ar putea sa aibe….”. Si este la al doilea set de antibiotice. Care, in cazul in care se confirma ca are treaba asta virala sunt egale cu zero. Adica i-am dat degeaba.
La el cel putin stiu sigur ca nu e asta, ca diagnosticul a fost clar pentru el, iar tratamentul in sfarsit a inceput sa dea roade, dar totusi ma sperie inutilitatea teoretica a tratamentelor pe care le-a primit fii-mea. Si ma pune pe ganduri mult. Ce ar trebui sa fac de acum inainte?
O varianta clara e vizita la homeopat, care sper totusi sa ma ajute, cel putin in ceea ce priveste imunizarea lor. Dar altfel? In cine sa mai am incredere, cand daca sun patru doctori primesc patru sfaturi, care se bat complet cap in cap? In cine sa mai am incredere, cand reteta se da in functie de cat pompeaza reprezentantii companiilor de farma in fiecare doctor?
A inghitit fii-mea la nurofen si panadol in perioada asta, incat cred ca a ajuns imuna. Cand organismul ei simte una din astea doua, cred ca isi spune „hmm, yummy, iar imi dau astia sirop de-asta dulce”. Si cam atat.
Apropos de Nurofen. A fost bagat pe lista de medicamente OTC, nu se mai da nici compensat, ii fac campanie publicitara la greu, iar eu platesc reclamele pe care le vad la TV, pentru ca pretul a crescut de la 5,7 lei la 15 lei.
Am sunat in stanga si in dreapta, in cautarea unui doctor de calitate.E greu sa mai gasesti in zilele noastre unul care sa faca un control la sange, care sa dea un diagnostic abia dupa ce face toata anamneza si mai mult care sa dea un tratament cu toata responsabilitatea pe care o presupune. Nu sunt doctor, dar uneori ma intriga si ma scandalizeaza modul in care unii dau pur si simplu un pumn de medicamente dupa ureche. Sau ma enerveaza lipsa de responsabilitate si de bun simt de care dau dovada atunci cand iti spun cu seninatate ca nu au vazut cele douazeci de apeluri pe care tu le-ai dat cand copilul iti facea ca toti dracii si tu habar nu aveai cum sa gestionezi situatia. Mie mi s-a intamplat, si ma deranjeaza enorm.
David e si el la al doilea rand de antibiotice, de data asta pentru bronsita astmatiforma. Cand l-a ascultat doctorita a zis ca face ca un mosulet de 70 de ani care fumeaza de o viata. Acum suntem pe Zinnat. De la Amoxiklav am mostenit o candidoza linguala, niste rani pe cuc. Tratam situatia cu glicerina boraxata si mult bepanthen (fiecare pentru zona lui). Bagam la greu aerosoli, si incetul cu incetul parca nu mai respiram asa ca un mosulet. Mananca la greu (o fi efectul adrenalinei din aerosoli?) atat san cat si piureul de legume sau sucul de fructe. Vorbeste si este super activ (iar cred ca tot adrenalina aia e de vina) si e atat de vioi si de vesel, nici n-ai zice ca de o luna a trecut prin raceala care a dat in otita supurata, febra, dureri, medicamente, iar raceala, bronsita, tuse, iar medicamente. Maine poate postez pentru posteritate si dimensiunile, ca am tot zis ca il masor la sase luni si nu am apucat sa o fac pana acum intr-un mod riguros. Deci suntem spre bine ca sa zic asa.
Totusi semnele de intrebare persista. In cine sa am incredere (in afara de instinctul personal)?
Ce ma fac cu gradinita? Ca pe langa cele doua cazuri, mai au unul de scarlatina. Adica doua boli intr-o saptamana cu potential contagios maxim. Si inca nu a venit a/h1n1 peste ei. Care mai e siguranta pe care mi-o ofera? Cum sa imi duc copilul intr-un mediu in care colcaie virusurile? Daca nu o duc, ce fac cu ea? Ca doar nu o s-o tin sechestrata in casa timp de sase luni, cat dureaza iarna asta? Sunt oare alte gradinite mai „healthy” oare? Care sunt astea, daca sunt? Deci multe semne de intrebare, care ma duc iar la intrebarea cu I mare: who do I trust?
Sunt perfect de acord, eu dau numai de doctori superficiali in ultimul timp … pediatra deja nu ma mai suporta. EU trebuie s-o intreb pe ea – dar nu-i dam si calciu, dar nu facem si analiza aia. Plus ca mi se pare ca doctorii ma iau la misto. Vladut tuseste de o luna si nu m-a luat nimeni in seama („mi se pare mie”). Pana la urma 1 din cei doi doctori la care mergem *a auzit ceva* la plamani si acum luam Rhinatiol.
Si daca la astia mici se culca pe-o ureche, ce sa mai zicem noi. La controlul de 6 saptamani, doctorul mi-a zis ca am o operatie *super* si atat :)))
in primul rand in tine insati! ce sa zic? gandul unei epidemii de gripa ma sperie si pe mine, doar am doi copii la scoala si sotul care sta la serviciu toata ziua. ce pot sa fac insa? sa nu ii mai scot din casa toata iarna si cateva luni din primavara pana trece pericolul acut? nu, asta nu se poate ca dam in paranoia. atunci as putea sa iau masuri de protectie decente de genul educatia copiilor privind igiena personala. sa se spele frecvent pe maini, sa nu-si atinga fata, sa nu manance fara sa se spele pe maini, sa nu puna maiinile peste tot etc. dar tu stii toate astea! chiti cred ca poate sa invete niste lucruri, stiu pt ca felix e mai mic si incet-incet prinde si el cate ceva.
in legatura cu increderea in sistemul medical…da, asta e o grea incercare, mai ales dupa cateva experiente neplacute. sa stii, totusi, ca exista si medici implicati, atenti cu ceea ce fac. eu cred asta. si daca gasesti unul(ceea ce nu e chiar imposibil), nu e rau sa stai cu el si sa ii acorzi incredere. te vei simti mai bine si tu astfel! iti inteleg supararea, eu urasc sa le dau copiilor medicamente dar uneori sunt necesare.
ma bucur ca sunteti mai bine si, fiindca ai mai intrebat o data: in primul rand in tine!
Palicari, crede-ma….
despre gradinita, tii fata frumusel acasa iarna asta, 6 luni cate or fi.
iesie cu voi la plimbare, eventual ii gasesti un grup ceva de extra activitati.
Poate e timpul sa inceapa pianul:)) (nu cred, e prea mica, recomand dupa 5 ani)
Nicio gradinita nu e mai sigura, crede-ma.
gaseste-i o profesoara de ceva acasa, mai organizeaza play dates cu alte mamici prin rotatie( noi am veni, da avem program cu scoala…gata relaxarea)
Crede-ma, perioada asta in care nu trebuie sa fiti la datorie e minunata.
mai stati pe la munte cat incape….eu pe Sofia am inzdravenit-o stand 3 luni cu ea la munte nonstop, cand unu cand altu. Avea 3 ani si 4 luni si se recupera dupa DOUA pneumonii interstitiale una dupa alta, facute din incapatanarea mea de a o duce la gradi. Mi-a explicat Culcer atunci ca daca no retrag, ii scade imunitatea de tot si ca ea isi ia raspunderea. A avut, a intotdeauna, f f mare dreptate. Copilul era slabit ingrozitor, era incercanata toata, hemoglobina scazuta, obosea….si pentru ce? efectiv nu merita tot acest chin, plus expunerea bebelusului de 6 luni.
poate alte mamici sunt mai curajoase, animitae si de groaza ca „ce ma fac cu coplu acasa”, insa nu se compara nervii mamei cu bolile copilului…si punct. E una dintre putinele certitudini pe care le am si care vine din triste experiente.
am scris cu picioarele, n-am baut cafeaua, scuze:D
off topic degetica, ce mai face dr culcer? a fost dr copiilor mei cand s-au nascut, apoi am plecat din tara. din fericire n am mai avut motive sa o sun. sper ca e bine, ne-a fost tare draga!
eu n-am mai vb cu ea de mai bine de juma de an, dar se pare ca e bine:)
multumesc
In medicina totul este extrem de relativ, de la simptome pana la tratament. Faptul ca 4 medici au vazut-o si toti 4 au avut diagnostice diferite este explicabil prin evolutia bolii ( multe dintre simptome apar pe parcurs) sau prin incompetenta unora (sa va feriti de medicii care pun un diagnostic prin telefon). Sunt multe boli care au fix aceleasi manifestari, iar la herpangina poti sa scoti o carte cu toate diferentialele. Se actioneaza pe principul ce-i frecvent, e frecvent, ce e rar, e rar. In perioada asta cele mai frecvente sunt anginele streptococice, acelasi streptococ vinovat si de scarlatina.
Nu incerc sa iau apararea medicilor, dar v-am oferit o posibila explicatie, care probabil nu va incalzeste cu nimic. Ideea e ca poti sa pui un diagnostic gresit, desi esti un medic bun, asa ca nu va pierdeti increderea in ei.
Retetele nu se dau in functie de cata „atentie” ii este oferita medicului respectiv, cel putin eu si colegii mei nu facem asa.
Pediatra Dariei este priceputa cel putin cu noi, nu am simtit ca a dat gres. Raluca Bidiga e numele ei, la Medlife, am mai recomandat-o si alor pitici, multumiti de ea. Daca vrei iti dau coordonatele ei.
Multa sanatate!
elena,nu-l mai lasa cu tusea. daca tie ti se pare inseama ca este! si plus de asta estemult prea mic, iar gama de medicamente este restransa la varsta lui!
mihaela, am incredere in e imi spune instinctul dar problema este ca uneori nu ajunge :)
sabina, pai incep sa ma gandesc din ce in ce mai seriosla a o tine acasa :(
valen vorbim, vorbim, vreau mai multe detalii
anonim, stiu sunt constienta de asta, ca o durere de cap poate sa fie cauza la o suta de afectiuni si asa mai departe. totusi, ce ma nedumireste este ca nimeni, darabsolut nimeni nu spune: du-te sa faci niste analize. singura care de altfel l-a si vindecat pe dvid de otita a fost orelista care l-a pus la microscop, s-a uitat, l-a curatat si abia dupa ne-a dat reteta ce si cum sa facem. restul pac stetoscopul, lingura-n gura si gata diagnosticul. mai vorbim peste cinci zile.peste cinci zile nu e bine? hmm, pai atunci nu e bine cu medicamentul asta, hai sa ii dam altceva. si tot asa. si uite cum trece o luna, din cate 5-7 zile de tratamente consecutive…
si eu stau si ascult fiecare respiratie, ma tem de fiecare stranut, de fiecare „mami fac caca” si nu mai stiu ce…
anonim si sa stii ca nu generalizez, si nici nu spun ca toti doctorii sunt „vanduti” intereselor celor din farma, sau ca dau atentie in functie de grosimea plicului. de exemplu doctorita ORL de la Panduri, este un inger de femeie. in primul rand NU da consultatii prin telefon, in al doilea rand NU baga in fata pe pile, in al treilea rand primeste pe oricine, nu refuza pe nimeni si in al patrulea rand este un medic de exceptie. plecand de la felul in care explica si pana la tratamentele pe care le da, care nu au dat gres pana acum la noi.
Bogdana, imi pare rau ca ai trecut prin asa ceva. Din pacate, cu doctorii… cam asa e. Si noi mergem pe homeopatie, dar mai nou mergem la o doamna dr care are deja pentru 2010 programari facute pana in martie. Doamne fereste de-o urgenta! Iti tin pumnii sa dai peste un doctor pediatru la care sa poti apela cu incredere si la orice ora.
Din pacate nu am copii si ma feresc sa dau sfaturi, dar am gasit pe acest blog http://lapieptulmamei.blogspot.com/search/label/Remedii%20naturiste%20incercate%20pe%20propria%20piele informatii despre extractul din muguri de carpen – poate va ajuta.
Multa sanatate!
Draga mea, relax! Constat cu surprindere, pozitiva ce-i drept, ca totusi medicii au cazut de comun acord asupra tratamentului cu aerosoli, cu adrenalina si dexamethasona… macar atat! Pe unde am auzit si m-am invartit, toti copiii au primit tratamentul asta. Plus antitermicele. Antibiotic, bineinteles in caz de complicatii. La noi nu a fost cazul de data asta. Din fericire.
Ce pot eu sa-ti recomand si mi-ar placea sa tii cont de sfatul meu pentru ca in fond nu ai ce pierde: exista doi medici, un cuplu tanar, medici la Emilia Irza (deci medici de spital, care se confrunta cu chestii serioase, nu ca cei de policlinica sau de familie care mai mult de-o raceala banala cu muci si febra nu stiu sa trateze), care vin acasa, la orice ora din zi si din noapte, care pot fi sunati la orice ora din zi si din noapte (au si un fel de hotline special pt asta -chestie extrem de importanta dupa cum bine stii), extrem de seriosi si meticulosi (mai ales el) si pe care, daca vrei, ii poti contacta fara probleme, eventual te poti folosi si de numele meu daca crezi ca ti-e de mai mare ajutor, avand in vedere ca noi suntem deja pacientii lor mai vechi. Gasesti la mine pe blog bannerul pediasan si de acolo obtii toate informatiile. Ii recomand cu drag tuturor pentru ca eu sunt f f multumita de ei.
Eu cred ca atunci cand e vorba de copii cu febra, muci, tuse, mamele nu vor putea fi niciodata multumite. E legea firii ca noi sa simtim gravitatea problemei cu totul altfel decat cadrele medicale.
Cred ca lucrul cel mai important este o buna comunicare cu doctorul. Adica sa stii ca e empatic cu ce-i spui tu, ca daca insisti, iti va da trimitere la analize, chiar daca el e sceptic ca ar putea fi mai grav decat arata.
Nici eu nu-s multumita aici de medicii de familie. Nu vorbesc de spitale sau specialisti, acolo suntem cu 2000 de ani inaintea Ro.
Dar Gp-istii … mi-e groaza. Nu e cu spagi, ci cu superficialitate. In Au populatia e relativ sanatoasa si s-au invatat sa trateze totul cu … indiferenta. La fel, daca nu insista parintele, scoate limba, termometru si urechea, stetoscop si pa, acasa, cu paracetamol. Nurofen nici macar nu-l recomanda. Eu il folosesc pt ca de ex la Maria temp mare nu scade decat cu Nurofen. Nu exista supozitoare, nu exista antibiotice pe banda. Asta e bine, dar se cade si in extrema.
Si, mai ales, nu exista sa vorbesti cu medicul la telefon, nene!! Ce sunat pe mobil ori alte alea … Esti in orele de program, la clinica. After hours, exista un serviciu special, un doctor care vine acasa (intotdeauna ai de asteptat 1 ora – 2), ori ambulanta, ori urgente (unde mori cu zile din cauza lipsei de cadre, stai cu orele in cel mai bun caz).
Asa ca … nicaieri nu cred ca e perfect. Asta vroiam sa spun.
Si cu gradinita. Si Maria mea a avut o perioada de vreo 6-7 luni de cand a inceput kindy in care mai mult bolnava a stat. De cateva luni e mult mai bine. Deci probabil ceva imunitate s-a creat. Sper. Acum ca vine vara deja sunt mai relaxata.
Parerea mea personala e s-o tii in continuare acolo. Din motivul ca mai bine ti le face acum, cat esti si tu acasa cu ea, decat mai tarziu, cand nu vei mai putea sta dupa ea de cate ori prinde o raceala.
Eu asa mi-am zis, ca mai bine o am racita si cu viroze in perioada asta, decat mai tarziu cand o sa ma intorc in campul muncii si n-o sa-mi pice prea bine sa-mi iau libere peste libere, iar copilul sa-mi lipseasca de la scoala, din cauza de gripe si alte minuni.
Iar cu Biluta cel mic – neaparat mai putine medicamente si incearca un homeopat.
Bogdana…chiar ca treci printr-o perioada grea! In primul rand iti doresc sa ai putere si optimism. In al doilea rand, in locul tau da, as tine-o pe Chiti acasa. Scarlatina este o boala pacatoasa care lasa multe urmari (eu am avut-o!). In ceea ce priveste medicii ce pot sa spun…am vazut de toate…si bune si rele. Eu am avut un noroc fantastic in ceea ce o priveste pe Catinca pentru ca am pediatri in familie (unul profesor, daca vrei ti-l recomand si te trimit la el…) si pediatrii prieteni. Ca atare, intotdeauna daca am avut o problema am avut unde si la cine sa apelez si am fost sigura ca va primi toata atentia din lume. Din pacate sistemul medical este asa cum este si sa stii ca nici in alta parte nu este mai stralucit. Nu mai departe de acum o ora discutam cu nasa noastra care este si ea aici in Belgia si imi spunea ca medicul pediatru al fetitelor i-a spus sa „nu-si mai bata capul atata cu gripa asta porcina ca este doar o alta gripa care se trateaza ca orice gripa”…asta in conditiile in care si aici este o explozie de cazuri si in conditiile in care OMS „urla” cat il tin puterile ca aceasta gripa nu este o gripa oarecare si nu se trateaza ca o gripa sezoniera. Ma uit in jurul meu si sunt mai speriata decat as fi acasa in Romania unde toate posturile tv fac tamtam…pentru ca aici totul este o mare indiferenta.Asa ca, intr-un fel, peste tot este la fel….
Nu pot decat sa-ti doresc sa scapati repede de probleme si sa te ajute Dumnezeu sa iei cele mai bune decizii.