Copilul mic e in razboi cu noi, cu ideea de somn, cu patul propriu, cu camera, cu canapeaua, cu fotoliul, chiar si cu bratele noastre. Urla noaptea ca apucatul daca nu il iei din pat, urla dupa aia ca de ce l-ai luat din pat, urla ca de ce nu te asezi cu el, dupa care urla ca de ce te-ai asezat. Se freaca, se agita, se intoarce, se frichineste, te loveste cu mainile, te impinge dupa care te trage. E un te iubesc dar te urasc continuu. Sculatul din ora in ora a devenit un obicei, nervii nostri sunt intinsi la maxim, cred ca pot fi folositi la o vioara sau un violoncel.
Iar pardalnicul, nenorocitul de dinte care cauzeaza tot acest comportament animalic nocturn al lui David nu mai vrea sa iasa. Gingia este super umflata, rosie, iar pe sub ea se iteste un dinte imens, dar care refuza cu incapatanare sa scoata capul in lume. Si ne terorizeaza pe noi, mintile noastre, somnul nostru si tihna noastra.
Ufff, las’ ca trece si asta!
Apropos, cand crezi ca nu te mai tin nervii, ca nu poti rezista mai mult de atat, o sa constati ca mai poti! Limita e departe! Numai bine!
Aoleo…! Mi-aduc aminte! Nici noi n-am scapat… mai are ultimele maselute. Nu mai face atat de urat cum facea la dinti, dar are volum mai inalt. :))
Happy thoughts!
Si la noi mai este un canin si mai sunt si maselute de dat,si toate au fost cu febra si cu reactiile descrise de tine [desi medicii spun ca eruptia dentara nu e urmata de febra]…Ce sa va spun,multa rabdare ,va compatimesc si va admir,pentru ca stiu prin ce treceti.La mine ziua a mai fost cum a fost,dar noapteaaaa…imi venea sa fug de acasa,caci tati de Haruto doarme sa tai lemne pe el si nu aude nimic.Asa ca tot mama e cea care se chinuie…
Va pupam dulce si va dorim din tot sufletul ca zanele alea responsabile cu dintii sa faca,frate,ceva mai magic sa nu mai chinuie copilul si implicit parintii.
Pupicei
Am scris cam aiurea,scuze de exprimare.Ma simt obosita caci Haruto a fost racit 4 zile si 3 nopti,nopti groaznice.Sa stii ca si pe Haruto il cheama David,numele lui crestin.
Si noi suntem in acelasi club. Ne ies caninii acum. Mai avem doi!
Nervi nu mai am de mult, noaptea insa nu se mai scoala. Dar ziua … Ziua e o mica fiara careia nu-i intri in voie cu nimic. Si e o miorlaiala continua la noi in casa!
Din experienta iti spun ca o sa treaca si o sa uiti repede. Eu nu mai tin minte cum facea Rayan de ex.
Off, imi pare rau pentru voi, sper ca pe noi sa ne sara distractia asta! Ca, vorba Andreei, mica fiara parca este si acum fara sa fie vorba de dinti, dar cand vor veni dintii…
Trece, mami, trece. Rabdare si putere. Si dintele sa iasa mai repejor!!
Va dorim si voua ce ne dorim si noua…sa iasa dintii cat mai calm, cat mai repede si cu cat mai putine nopti nedormite… :)
nu prea reusesc sa comentez la tine pe blog…de multe ori incerc…numai ca formatul de comentarii pe care il ai setat imi da eroare de cele mai multe ori…
….
…dintele…sa nu se mai dea atata in spectacol…sa inteleaga si el ca au obosit spectatorii…sanatate