Da stiu, iar revin cu subiectul ala boring, care nu provoaca nici un fel de reactie si nici nu produce comentarii in subsol. Vroiam doar sa spun despre spectacolul de joi seara, ca a fost o premiera in istoria Salii Palatului. A fost prima oara cand a avut loc un eveniment iar sala a fost inchiriata pe gratis. Iar ministrul educatiei a fost cel care a facut asta posibil, si merita multumirile de rigoare. Si tot ce au trebuit sa faca, a fost sa il roage, si, pac, s-a intamplat. Si nu in cele din urma, lui Mihai Margineanu, ca din cate, am inteles el a fost cel care s-a implicat de la bun inceput si a pus totul la cale.

Altfel, tineti-mi pumnii maine dimineata, am sustinerea lucrarii de disertatie in fata unei comisii. In esentan-ar fi mare problema, daca nu as avea o chestie care se numeste in termeni consacrati „frica de a vorbi in public”. So, wish me luck, ca am nevoie. Iar extraverale si similare nu am voie sa iau.

Ah, si pentru mamicile actuale sau viitoare, maine seara in IOR este intalnirea Grupului de Sprijin in Alaptare! Mai multe informatii pe site-ul lui Rox, Alapteaza-ma, mami! Voi incerca sa ajung si eu, dar nu promit, mai ales ca, mai mult ca sigur voi fi varza dupa evenimentul mentionat mai sus.

Si legat de tema de mai sus, David a ajuns la doar doua mese pe zi, saptamana asta care vine intentionand sa mai renuntam la inca una. Dupa care, peste doua trei saptamani sa aiba loc fenomenul denumit „intarcare”. Deja de bratele mele s-a cam intarcat, pentru ca altfel, imi sunt promise nuiele peste labute daca mai incerc sa ridic vlajganul in brate. Am vazut ca s-a imprietenit cu laptele Nan junior, ceea ce ma bucura, ca vreau macar inca un an sa manance o formula, oricare ar fi ea.