Incepand de azi, si pana pe 20, o sa incerc sa fac o retrospectiva, mai mult in imagini a primilor cinci ani de viata ai lui Chiti. Chiti asa cum este ea. Plina de viata, nebunatica, zapacita, desteapta, sagalnica, suparacioasa si capricioasa uneori. Complicata si complexa, uneori expansiva alteori inchisa in ea. Extrem de matura cand vrea si pe masura de copilaroasa tot cand vrea.
2006 a fost anul in care am alaptat-o pana la inceputul lui decembrie. Mi-o amintesc, mica mica, cum statea la san incordata toata, ca un arc, cu pumnii stransi si cu ochii atintiti asupra mea. Nu ii misca, nu clipea. Mi-o amintesc cum in primele doua luni am avut nopti in care eu schimbam vreo trei tricouri iar ea vreo patru body-uri, pentru ca dupa juma de ora de plimbare cu ea in brate, asteptand sa scoata aerul, il scotea cu jeturi de lapte. Dupa doua luni a dormit „ca un prunc”, cate 12-13 ore pe noapte, de am zis ca sunt cea mai norocoasa fiinta de pe lumea asta. Pana la sfarsitul lui septembrie. Dinti=insomnii. Tot ce am dormit pe timpul verii am pierdut in lunile ce aveau sa vina. Din copilul care dormea toata noaptea s-a transformat in copilul care se juca juma de noapte. Iar eu ma prelingeam pe langa patul ei. Si atunci am cedat. Am luat copilul in pat. Si am devenit dependente una de cealalta.
La trei zile. Doar falcutele erau de ea, in rest mai bine nu aratam. 50 de cm si 2400 gr.
Satisfactie totala, pe la o luna jumate.
Ca de obicei, adormea cand o imbracam sa ies afara cu ea.
Prezentam si sunculitele. Pe la vreo trei luni.
Patru luni, cu o zi inainte sa se opereze mami de urgenta de apendice. Tin minte ca eram ingrozita ca plec de langa ea.
La terasa, in echipament assorti
Baaaauuu!
Ganditoare
Nemultumita de palarie
Ghidusa
Prima ridicare, 14 septembrie 2009
Fluierici
Sub dus
Primele ture in jurul patului
Pozitia „mi-e foame”, „mi-e somn”, „sunt plictisita”, cu aratatorul infipt in cerul gurii.
Primele strambaturi invatate.
Primul Craciun si primii pasi de una singura.
Vai cat era de dulce! :)
eu ma re-declar fan-ul ei
Frumoasa retrospectiva! Chiti a fost un bebelus minunat…
frumos mod de a o celebra! :) Chiti a fost un bebelus extrem de frumos si de dulce. Astept cu nerabdare postarile urmatoare…. nu v-am descoperit decat la sfarsitul lui 2009 si am ratat destul de multe. ;) Am incercat sa vad daca ma atrage in mod special vre-una dintre ipostazele in care ati surprins-o… dar fiecare are farmecul ei. Imi plac toate!
Dulcica foc era de bebelus!
:))))) Ce copil scump! Sa-ti traiasca!
cum o sa aiba ea rol de big sister si o sa militareasca doi baietoi si o sa-i invete lucruri despre viata si o sa le prezinte colegele de liceu ;)
Foarte frumos blog, felicitari si pentru familia frumoasa.
Noi suntem parinti de 1 an jumate, si in unele postari legate de fetita ta ne regasim tare mult. Ne indreptam gandurile spre tine luni si spunem o rugaciune.
Sotia mea a fost nevoita sa nasca tot prin cezariana. Apropo aceasta este a 2-a, sau a 3-a cezariana?
Pepi, multumim mult! E a treia cezariana.