Rar mi-a fost dat sa citesc un articol mai crud si mai rautacios si plin de venin despre cresterea copiilor. Tare as vrea sa stiu cum am putea da de cea/cel care l-a scris, pentru ca lucrurile nu pot fi lasate asa. Si ne mai miram dupa cand vedem postari si articole despre „cum sa iti bati copilul” si „care este varsta perfecta sa incepi sa iti bati copilul”. Pe sistemul ca le trebuie niste lectii micilor teroristi si manipulatori.
Articolul este asta:
http://sfatulparintilor.ro/46341/plansete-urlete-si-alte-isterii-manipularea-la-copii-si-cum-sa-o-scoti-la-liman/
Si citez asa, nitel:
„Manipularea este arma imbatabila si preferata a copiilor prin care obtin ceeace isi doresc si isi lasa parintii si cu un acut sentiment de vinovatie. Iar cei mici invata sa o foloseasca inca din primele luni de viata. Din pacate, nu multi parinti isi dau seama de manipularea copiilor si nu pot face fata emotional asa cum ar trebui. Iata cateva sfaturi pentru parinti pe aceasta tema, provenite de la specialisti in psihologia copiilor.”
Groaznic
Asta-mi aduce aminte de Miss Trunchbull din Matilda, daca stiti filmul.. da’aia era un personaj negativ creat tocmai pentru a sublinia ca nu asa se educa cei mici. La noi e plin de personaje de-astea negative si cat se poate de reale.
desteptii!!! lacrimile copiilor au intotdeauna un motiv, poate fara legatura cu obiectul aparent al supararii. daca adultii sunt incapabili sa descopere motivul, hopa! manipulare, taica! mi-e rusine de mine, cea de pe vremea cand credeam si eu aceleasi lucruri. si cat as vrea sa fi vazut lucrurile altfel si sa fi abordat problemele puiului meu in alt mod. habar n-au parintii cata suferinta strange un copilas cand lacrimile nu-i sunt luate in seama
Cred ca au sters aticolul, nu mai apare.
Nu mai exista articolul…
:) eu am in minte cateva situatii in care copiii manipuleaza, si se simt in putere s-o faca. una dintre ele se isca atunci cand parintii se cearta asupra unei deciziii care-l priveste si pe copil, spre exemplu.. (pan` la urma si bleg ar fi sa nu manipuleze situatia!)
DAR ca manipularea ar fi arma preferata a copiilor .. ma-ndoiesc! in primele luni de viata relatia bebelusului cu mama este intent afectiva dar si „instrumentala” in mod deosebit, asadar si prin urmare manipularea acesteia (sau a ingrijitorului direct) e o realitate, una fireasca, practic asa si trebuie sa se intample – deci niciun dedesubt de rea intentie din partea bebelusului.
cata dreptate ai, in primele luni copilul nici nu percepe distanta fizica dintre el si mama-sa, crede ca mama e o extesnsie a lui si cand se trezeste si nu o simte crede ca ii lipseste ceva, fizic. Of, ce oameni prosti si nesimtitori si incapabili de respect pentru viata.
Mda, pagina cautata nu a fost gasita.. Parerea mea este ca e absolut normal ca un copil sa invete sa manipuleze, si e chiar foarte benefic pentru cresterea lui. Pentru ca: este mic si nu isi poate satisface singur nevoile (mancare, afectiune, nevoile de baza, oricum), ca atare se va „folosi” de persoanele apropiate pentru a-si satisface aceste nevoi. Este simplu, logic si natural.
Limite trebuie sa existe si opinia mea este ca, dupa iubire, disciplina este cel mai important lucru pe care il ofer copiilor mei. Dar disciplina cu reguli, obisnuinte si intotdeauna cu vorba buna. Acel bun simt (common sense) care trebuie sa-ti dea un echilibru in tot ceea ce faci.
Manipularea presupune o intentie malefica. Niciun copil nu manipuleaza pe nimeni, punct. Manipularea vine abia cu pervetirea sufleteasca, nu incape in minti inocente.
Ai dreptate copilul nu manipuleaza pe nimeni.