Aseara am fost sa vad un film pe care il astept de mai bine de opt luni, cu inima stransa.

We need to talk about Kevin” este ecranizat dupa cartea cu acelasi nume, scrisa de Lionel Shriver, si aparuta la noi in 2009.

Mai multe detalii gasiti si la Cristina Bazavan.

Cartea e scrisa sub forma unor scrisori, este tulburatoare si are un final cutremurator. Pe scurt, sunt scrisorile unei mame, care incearca sa isi explice de ce fiul ei a ajuns sa faca un masascru in liceul unde invata. Este tulburatoare toata cartea, mai ales privind din perspectiva de parinte, apropos de lucrurile la care ne expunem copii, de modul in care relationam cu ei. Mai e o discutie legata de rautatea umana, si de intrebarea daca ne nastem cu ea sau e strict rezultat al mediului in care traim.

E una din cartile care mi-a marcat existenta, in felul propriu, la fel cum de-a lungul timpului alte carti s-au intiparit in memoria mea, marcand alte momente din viata.

Am asteptat cu inima stransa filmul pentru ca mi-a fost teama sa nu fiu dezamagita. Si nu am fost deloc. Filmul este briliant regizat, Tilda Swinton e sclipitoare, iar cei doi care il impersoneaza pe Kevin, Ezra Miller si Jason Newell, nu sunt cu nimic mai prejos. Filmul este perfect realizat, cap coada, de mult nu am mai vazut un film care sa imi placa atat de mult (ok, de la Inception…).

Nu e usor filmul, este putin spus inconfortabil, deranjant, sfredelitor, insa merita vazut. Iar scena cu fructul de lychee este……. beyond imagination.

http://www.imdb.com/video/imdb/vi494312729/

PS: Ezra Miller rocks!