Uitandu-ma pe portretele facute in primele trei zile din campanie realizez inca o data (pentru a nu stiu cata oara) ce copii frumosi putem sa avem noi ca natie.
Luati o mica pauza si uitati-va aici. Imi veti da dreptate dupa. Atat de mult ma bucur ca sunt parte din aceasta campanie, ca am avut ocazia sa cunosc si sa discut oameni deosebiti si copii extraordinari.
In acelasi timp, tot uitandu-ma la fotografiile facute nu ma pot abtine sa nu ma intreb ce facem noi cu adevarat pentru ei. Da, muncim in draci, facem tot posibilul ca sa le oferim fie ce credem noi ca e mai bun, fie ce nu am avut noi. Insa pe termen lung si la nivel macro, ce le oferim? Pentru ce ii pregatim? Schimbarea se tot lasa asteptata, alternativele nu exista, sau daca exista sunt cel putin la fel de controversate si contestate. Nu intrevad nimic bun in viitorul apropiat si asta ma umple de revolta si de un acut sentiment de neputinta, care vine la pachet cu o senzatie de frustrare crescanda.
Apropos, saptamana asta sunt alegerile. So what?
Nu mai vedem padurea de copaci si pentru asta suntem toti la fel de vinovati. Me included.
Bogdana, din pacate, in numele confortului, le lasam prea putine, distrugem totul fara regret si fara a fi constienti de ceea ce facem :-(. Asta le lasam la nivel macro: o lume lacoma, lacoma de „bine si confort”. Ipocrizie si iluzie…
foarte bine zis… din pacate
Vai da’ tu chiar esti ofticata.
Sunt lucruri care le poti schimba si altele care nu.
Gandestete ca totul e variabil. Totul.
Lumea asta asa cum e ea in continua schimbare va avea alte pretentii de la urmasii nostri. peste 10 ani ai nostri copii vor trebui sa faca fata altor provorari.
Si noi odata cu ei.
Si eu vreau ptr copiii mei ce e mai bun dar nu depinde de mine decat sa ii invat sa traiasca frumos dandu-ma pe mine exemplu. Cu toate valorile care le ofer eu ei vor trebui singuri sa-si dea seama la un moment dat ca fericirea vine din interior indiferent de circumstante. Mi-ar place sa aiba un caracter frumos, prieteni adevarati, oameni care sa vada valoarea din ei, sa faca alegeri bune, sa fie demni, sa iubeasca, sa aiba incredere in ei, sa-si asume greselile si sa aiba puterea sa o ia de la capat…
La nivel macro lumea se duce in jos. pentru ca suporta consecintele alegerilor precedente.
Dar cred ca fiecare dintre noi face schimbari in „lumea” lui. si in felul asta ii influenteaza si pe altii. deci schimbarea (in bine) exista la nivel micro, iar cea in rau e la nivel macro.
Cand spun schimbare in rau ma refer la acea inlocuire a raului cu alt rau, o rotire de fapt a rautatilor, variatiuni pe aceasi tema.
Pe cand la nivel micro, se face adevarata trasformare. Ce e rau se inlocuieste cu ce e bun si se persevereaza.
Sunt explicita oare?
ai fost foarte explicita :) insa eu nu pot schimba nimic, tu nu poti schimba nimic, la fel alte niste milioane cred ca nu pot schimba nimic si uite asa ne ducem la vale din inertie….
Da. la vale din inertie :(
Eu pot schimba ceva doar in lumea mea. tu poti doar in lumea ta. si restu care mai vrea, tot asa, fiecare in lumea lui.
Stiu ca avem si esecuri. fiecare. si eu am avut cu sutele. dar nu ma las. fac schimbarea ptr mine si ptr cei apropiati mie. La nivel macro, eu nu am influenta. sunt prea mica.
Insa mi-ar place sa pot contribui la schimbarea lumii astea. dar uite ca atunci cand vad ca nu pot, ma multumesc sa gasesc imediat pe cineva sa dau vina.
Mi-as dori un fel de telecomanda cu care sa fac mici schimbari dar importante. Asa, de la distanta. fara sa ies din anonimat. dar unde gasesc eu asa ceva?
Sunt sigura ca si tu ai vrea una ;)
Mai intrebi? :) evident ca as vrea…
frustrarea asta e inutila, nu rezolvam nimic.
Pe vremea cand avem noi varsta acelor copii, ce puteau sa ne ofere parintii nostri? traim in niste vremuri mult mai sumbre dar niciodata nu am simtit asta, parintii ne-au dat speranta ca noi putem sa fim mai bune si ca fericirea consta in micile bucurii ale vietii…
Astfel, eu prefer sa ma concentrez pe lucrurile frumoase pe care i le pot oferi fiicei mele, sa o fac sa vada intotdeauna jumatatea plina si mi-ar placea sa ii dau aceiasi speranta de a schimba lumea daca vrea, asa cum am primit-o si noi la randul nostru de la parintii nostri.
hahaha, habar nu aveam cand vor fi alegerile….nu ma mai intereseaza, de ce m-as consuma daca tot nu se va schimba nimic? acum 2 ani nici nu concepeam sa lipsesc de la vot, in acest moment nu mai dau 2 lei pe niciun candidat….
hmmm