Sunt fiinte pe lumea asta, care prin simpla lor atingere, prin simplul fapt ca drumul tau se intersecteaza cu al lor, iti schimba complet viata. Ei sunt ingeri in realitate, si rolul lor, in esenta este sa ne arate cat de minunata este viata, cat de mult trebuie sa apreciem ceea ce ne este dat. Intersectandu-ne cu ei ni se ofera o a doua sansa. Sa devenim mai buni, mai empatici, sa iubim mai mult, sa traim mai curat, sa fim mai intelegatori, mai deschisi, mai apropiati. Viata acestor ingeri, pe cat de scurta pe atat de intensa este si implicit pe atat de bogata este mostenirea pe care o lasa in urma.

Am intalnit un astfel de inger. Cu ochi albastri. Ca el nu o sa fie altul. Ii voi fi etern recunoscatoare ca am avut ocazia sa fiu alaturi de el, ca m-a primit in viata lui, pentru ca datorita lui am invatat enorm de multe. Datorita lui sunt mai buna azi decat ieri.

Ingerul cu ochi albastri a plecat acolo unde ii este locul. Si cu toata durerea care vine odata cu plecarea lui, nu pot sa nu ma gandesc ca acolo ii este mult mai bine. E greu sa pierzi pe cineva, insa sa pierzi un asemenea inger este inimaginabil.

Voi pastra mereu in suflet amintirea ta, felul in care ne-ai schimbat vietile, vocea ta cantandu-mi „La multi ani!”, zambetul tau luminos, ochii tai plini de viata. Si nu iti pot promite ca nu voi plange, pentru ca o voi face multa vreme de acum inainte. Pentru ca in sufletul meu intrebarea „De ce?” ma tortureaza. Si de cele mai multe ori este complet de neinteles.

Iti multumesc pentru fiecare moment in care vietile noastre s-au intersectat, iti multumesc pentru ceea ce am devenit azi si iti doresc sa iti gasesti linistea acolo unde te-ai dus acum intre stele, inger de copil.

Noi te vom iubi mereu si nu te vom uita niciodata. Sa iti fie drumul lin.