Blogul a cazut in dizgratie. Nu prea reflecta viata noastra din ultima vreme. Sau, mai bine zis, a fost „cantonat” pentru o perioada intr-o zona safe. Dincolo de chestiuni mult prea personale, mult prea dureroase. Care ma/ne afecteaza in continuare. Nu se pot povesti. Vor ramane insa adanc imprimate in memoria noastra.

In rest, suntem bine. Inceputuri multe, joburi noi, gradinite noi, scoli noi. Suntem un pic debusolati, cu lipsa de oameni, ca de obicei super aglomerati, cu nopti nedormite, griji noi, probleme noi, insa e bine. E bine, pentru ca ei, cei trei (care au speriat Vestul :))) sunt bine.

Sfatul lunii asteia: nu mai judecati, nu mai comparati, nu mai criticati, nu mai faceti presupuneri, dar mai ales nu mai invidiati fara sa aveti toate datele la indemana. In schimb, aveti liber la ganduri pozitive, ganduri de multumire pentru ceea ce va este dat.

Da, deci noi suntem bine, cu multe inceputuri la orizont. Cum merge, dragilor, pentru voi treaba asta cu pregatirea pentru scoala? Ca eu am senzatia ca ma pregatesc sa fac bungee jumping. Cu fii-mea de mana cu tot