Surpriza Mamaloo

Fetele de la Mamaloo mi-a pus gand rau si mi-au pregatit o surpriza. Si le-a iesit cu brio! Azi m-am trezit la usa cu curierul cu un pachet, de la Mamaloo pentru mine. Am vandalizat repede ambalajul si iata ce am descoperit inauntru: Abia astept sa ii pun la treaba pe copii diseara, si mai ales abia astept sa ma rasfat eu cu scrub-ul de la Weleda, intr-o baie revigoranta. Asa sa iti tot incepi saptamana… Scuze de calitatea fotografiei, evident ca e facuta cu telefonul :) Deci avem tot ce imi trebuie ca sa ma joc cu copiii. Cuburi de construit, puzzle de facut si joc magnetic.  E bine. Cred ca nici daca m-ar fi intrebat ce imi doresc nu m-ar fi nimerit mai bine…. Multumeeeesc,...

Un drept la replica

Ieri seara vazand pe wall-ul Dianei acest link, si stricandu-mi tot zenul posibil, mi-am zis ca nu ii voi da aceasta satisfactie doamnei respective sa ii ofer si eu mai mult trafic vorbind despre ea. Si totusi. Chiar daca ea mai intai spune ca inca traim intr-o tara libera, in care fiecare are dreptul (inca) sa isi exprime opinia cum crede de cuviinta, personal cred ca da, chiar fiecare trebuie sa isi exprime opinia proprie si personala insa cu asumarea consecintelor. Nu poti sa iti spui parerea, stiind ca vei provoca o furtuna, si dupa aia sa te vaieti, „aoleu, am fost linsata”. Vorba aia, „cine seamana vant, culege furtuna”. Trecand peste aceasta introducere, sa vedem de ce doamna „si-a ridicat tot internetul in cap”. Pai simplu, doamna ii aduce circumstante atenuante Veronicai Bereanda. Oferind cu mare generozitatea propria experienta ca si dovada. Ca este sistemul, ca pana la urma, doamna livreaza exact ceea ce doreste sistemul sa obtina, si uite de-aia este ea pe locul 4. Deci sistemul este de vina. Ca, mai mult o intelege, pentru ca a trecut si ea prin invatamant si ca in clasele ei erau doar „challenger-i” si ca se simtea ca intrand intr-o arena cu lei, ea fiind un dresor fara experienta, cand iesea din cancelarie. Deci copiii sunt de vina. Ati inteles, da? Sistemul si copiii. Cat de simplu este sa dai vina pe ceilalti, fara sa te uiti o clipa la tine si sa vezi daca intr-adevar esti facut pentru asa ceva. Cat de simplu e sa arunci vina pe „sistem” (ca doar nu-i asa, oricum toti ne plangem de cate un...

FB

M-au luat toate emotiile cand fii-mea mi-a intins primul ei carnet de note. Mi-au venit in cap toate carnetele mele de note, de la primara si pana la carnetul de student. Iar mi s-au derulat cu viteza luminii, pentru a nu stiu cata oara in ultimele doua luni, toti anii mei de scoala, toate grijile cand luam o nota mai mica. Iar mi s-a facut pielea de gaina, si-am deschis carnetul decisa sa nu ma intereseze ce scrie in el, si totusi, pe cine naiba pot minti eu, ca uite asa am fost crescuti si educati si indoctrinati, chiar daca la nivel declarativ m-a durut in cot ce note am luat eu de-a lungul timpului, cred ca m-a durut acolo tocmai pentru ca au fost bune (asta pana la liceu, sa ne intelegem), sa ne intereseze cat au luat copiii nostri si sa ii evaluam pe baza unor calificative din ecuatia carora iese complet partea emotionala. Pam-pam, si bucatica din mine care mosteneste apucaturile parintilor mei, si care da, mai iese, a naibii, din cand in cand la iveala, oricat as incerca eu sa ii dau in cap, a rasuflat usurata (for now) ca a vazut numai FB. Acum avem vacanta. Si ea, si neuronii mei aia defecti. Ah, nu tocmai, ca are 1000 de pagini de umplut cu cifre de la 0 la 5. Am...