Sanctus

Sa scrii o recenzie nu este chiar cel mai usor lucru… Ba, as spune ca e chiar dificil sa reusesti imbinarea dintre a face povestea sa devina irezistibila si totusi a nu dezvalui mai nimic din actiune. Iar la Sanctus la lui Simon Toyne e aproape imposibil. O sa va spun insa, ca odata ce apucati sa cititi primele pagini, nu o veti mai lasa din mana. Ca e surprinzatoare, iar finalul cartii va va trimite direct in librarii sa cumparati si continuarea (asta am patit eu). Ca desi tema aceasta a secretului coplesitor, care poate rasturna credintele religioase si care este pastrat cu sfintenie de un ordin bisericesc a fost folosita si rasfolosita, totusi, in viziunea lui Simon Toyne capata veleitati noi, poate pe alocuri fantastice, insa in acelasi timp relativ usor de acceptat de mintea noastra. Firul povestii se innoada si deznoada, ai parte de rasturnari de situatie la aproape fiecare intoarcere de fila , iti tot creezi asteptari legate de evolutia eroilor cartii, insa rand pe rand iti sunt demontate, si cu fiecare nou capitol te surprinde iar si iar, iar finalul, dupa cum ziceam, te lasa in aer. Se dezvaluie mare secret, si totusi, nimic nu e decis, nimic nu e clarificat, e doar o parte dintr-un secret si mai mare, si uite asa, ajungi ca mine sa te arunci in rafturile primei librarii care iti pica in cale, ca sa cumperi si partea a doua. Poate e cazul sa va zic ca totusi este trilogie, si ca nici dupa ce termini a doua parte nu te linistesti, ba dimpotriva, caci acum mai ai de asteptat...

E bine…

Weekend-ul acesta am luat cu asalt gradina bunicilor si parculetul din Berceni al celeilalte perechi de bunici, ne-a batut vantul prin plete, ne-a colorat soarele obrajii, am numarat gargarite si le-am cantat. Cu toata oboseala zilelor precedente, cu tot inceputul de raceala care nu imi da pace, am stat si i-am admirat zbenguindu-se, alergand de la tobogane la leagane, urcand, coborand, plini de viata si de voie buna, descoperind incet incet, dincolo de maroniul reavan al pamantului comori colorate. Vin zile frumoase, incepe clar sa miroasa a primavara, aer cald, a zile din ce in ce mai lungi, a plimbari si jocuri, a nasucuri mangaiate de soare, a pantaloni scurti si sandale, a drum spre scoala in pas saltaret si...