AMR ?

Sunt binecuvantata. La propriu. Am declarat-o public de nenumarate ori si nu exista clipa, in care sa nu simt asta. Motivul este simplu, unora li se poate parea banal, pana la urma depinde foarte mult de etapa in care esti, in viata si depinde foarte mult de prioritatile tale intr-un moment sau altul. Pentru mine, binecuvantarea de care tot vorbesc vine din aparitia miraculoasa a celor trei copii in viata mea. Este miraculoasa, pentru ca a da viata este dincolo de toate si inainte de orice un miracol. Chiar daca nici unul dintre ei nu a fost planificat, ba chiar au fost conceputi in momente in care ma gandeam la orice numai la copii nu, si e normala presupunerea ca nu am avut niciodata probleme legate de fertilitate, totusi lucrurile nu au stat chiar asa. Cu mult inainte de a aparea Rebecca pe lume, intr-o perioada ce acum parca tine de o alta viata, mi-am dorit un copil. Timpurile erau complicate, imi doream un copil, sau credeam ca mi-l doresc. Au fost in total vreo opt luni in care acesta a fost scopul principal, si totusi nimic nu s-a intamplat. Nici um prim tratament de fertilitate, unul care se prescrie in cazurile cuplurilor ce se lovesc de problema aceasta nu a dat rezultat. Si imi amintesc si acum stress-ul cauzat de tot ceea ce (nu) ni se intampla, discutiile si asa mai departe. Acum, privind in urma, imi zic ca pur si simplu nu a fost sa fie, si ca, la fel ca restul lucrurilor care mi s-au intamplat pana acum, s-au intamplat exclusiv in scopul de a ma...