In timp ce eu scriu aceste randuri, la nivel mondial exista peste 20 de milioane de persoane care sunt supuse unei forme de sclavie modera. Estimarile oficiale facute pe anul trecut ridica „cifra de afaceri” a traficantilor de persoane la peste 30 de miliarde de dolari. Personal cred ca este mult mai mare.
Romania este si in acest moment o sursa foarte profitabila pentru traficul de carne vie, fie ca vorbim de prostitutie, munca in regim de sclavie sau cersetorie, chiar daca datele oferite de Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane (ANITP), prin comisarul sef Maximilian Nicolae arata ca stam destul de bine la capitolul combatere a infractionalitatii, situandu-ne pe primele locuri in Europa, avand numai anul trecut peste 420 de condamnari definitive in dosare de trafic de persoane.
Problema nu este insa numai aici. Problema majora sta in lipsa prevenirii acestor acte. Lipsa informarii asupra riscurilor la care se pot supune potentialele victime. Pentru ca, si aici veti avea aceeasi surpriza ca si mine, peste 60% din victime au fost inselate/vandute/traficate de cineva cunoscut/ apropiat lor. Cineva in care aveau incredere, din cercul propriu de cunostinte. Putin socant, nu?
O alta prejudecata vine din presupunerea ca doar cei saraci si disperati ajung sa fie victime. Nu neaparat. Saracia este o cauza favorizanta, insa nu singura, de altfel, raportul dintre mediul rural si urban este de 55-45. Iar pe segmentul urban ceea ce se detaseaza ca fiind un important factor, este ca majoritatea victimelor, provin din familii biparentale, insa in care exista probleme.
Cifre si mai detaliate aveti aici.
ANITP depune enorm de multe eforturi in a combate traficul de persoane, insa cel putin la fel de multe eforturi ar trebui depuse si in celelalte doua directii, de informare si prevenire, si in partea uneori cea mai dificila, de asistenta post trafic pentru victime, de reintegrare in societate.
De-a lungul anilor au avut multe colaborari cu o multime de organizatii non guvernamentale care se ocupa in continuare de adapostirea, consilierea psihologica si reintegrarea victimelor, insa pe termen lung este nevoie inclusiv de o actiune sustinuta de constientizare a riscurilor, de prevenire. Si cam aici intram noi in scena. Noi insemnand toti cei care avem uneltele prin care sa transmitem informatiile mai departe.
Aici intervin si niste coincidente fericite si frumoase: povestea implicarii Bancpost. CEO-ul Bancpost a povestit cum bineinteles, de-a lungul timpului i-au trecut pe langa ureche zeci, sute de stiri legate de traficul de persoane, insa nu i-au atras niciodata atentia indeajuns de tare. Insa, ajungand la Atena, intr-o vizita la scoala fiicei sale, a avut ocazia de a vedea pe viu creativitatea studentilor de acolo pusa in slujba transmiterii mesajului ca traficul de persoane exista, este o realitate si ca trebuie stopat. Activare, awareness prin arta. Arta in orice forma a sa. Acela a fost triggerul care l-a determinat sa se implice activ intr-o campanie de acest gen si asa a luat nastere colaborarea dintre Bancpost si The NO Project.
Despre The NO project aveti informatii aici.
Plus de asta, va puteti implica si voi mai departe, sunt evenimente ce vor avea loc in perioada urmatoare, la care fie puteti participa direct, fie le puteti transmite mai departe catre cititorii vostri, prietenii and so on.
The NO Project powered by Bancpost reprezintă o campanie de sensibilizare a publicului, care se adresează în special tinerilor, în scopul creșterii nivelului de conștientizare asupra fenomenului traficului de persoane prin artă, sport, muzică, dans, film, activități educative și “social media”.RUN4FREEDOM este o manifestare sportiva a pasiunii tinerilor pentru sport. Am adresat intrebare “ce iti place sa faci?” mai multor tineri. Unii au raspuns “imi place sa pictez”, alti au raspuns “imi place sa dansez, sau sa scriu”. Unii au raspuns “imi place sa alerg”. Pentru acestia, Bancpost organizeaza Evenimentul RUN4FREEDOM, o serie de evenimente sportive, stafeta si cross derulate in data de 29 Septembrie. Detalii complete aveti aici, legate de inscriere si regulament.
Pentru restul evenimentelor, intrati pe pagina dedicata.
Si daca doriti sa va informati si mai mult, o gramada de resurse aveti pe Eliberare, inclusiv multe materiale vizuale de impact, pe care le puteti folosi pe Facebook, pe bloguri etc.
Mie imi place subiectul pt ca ma intereseaza. Am o intrebare. Ati fi scris daca nu era vorba despre Bancpost. Sunt convinsa ca mai sunt si altii care fac asa ceva, dar nu e Bancpost. Proiecte pentru comunicate folosind arta s-au mai facut. Ati auzit de Scoala de la Azuga?
Mihaela
Asocierea cu Bancpost este SINGURUL aspect care m-a facut sa ma simt „not so comfortable”, ca sa fie clar din start. Nu prea sunt ok sa scriu despre nici un fel de banca, what so ever. Nici macar in campanii platite, cu atat mai putin in campanii neplatite cum este cazul de fata. Nu ma intereseaza banca atat cat ma intereseaza ideea. Nu, nu am auzit de scoala de la azuga pana acum, insa voila, acum s-a schimbat situatia :)
Imi cer scuze, nu vreau sa ma intelegeti gresit. Ma bucur ca scrieti despre acest subiecte. Cred ca ma enerveaza asocierea acestor subiecte cu numele a fel si fel de corporatii. De ce trebuie sa ajunga pe agenda unei banci, de exemplu, acest subiect pt a fi constientizat. Pt ca au nevoie de vizibilitatea? Cred ca numele ONG-urilor trebuie sa iasa in fata, a oamenilor care au continuitate in acest domeniu. Sunt psihologi, sociologi, asistenti sociali care muncesc ani de zile in acest domeniu. Cred ca sunt suparata ca trebuie sa ajungem la agenda corporatiilor ca sa avem bani pentru astfel de campanii. Ma opresc aici, pt ca discutia ar fi lunga si nu este cazul.
Mihaela
Dincolo de cine este în spatele unei campanii bune, de apreciat e scopul acesteia. Şi, fireşte, rezultatul. Degeaba demarezi o campanie bună, atâta vreme cât rezultatele nu se văd.