Am o fascinatie pentru lavanda. Povestea e lunga, si daca in tineretile mele o asociam cu pliculetele pentru molii, si ii acordam exact atata atentie cat acordam si moliilor (adica spre zero), odata cu a doua sarcina, simturile mele olfactive au facut un detour dramatic si nu au mai acceptat decat mirosuri de lavanda (si inca vreo trei, tot din aceeasi gama).

Nu mai zic ca visez sa ajung candva in raiul lavandei, Provence, sa ma plimb printre tufele de lavanda…

Mai jos aveti un mic compendiu pe tema lavandei, cu cateva info interesante, un scurt istoric si cateva intrebuintari. Tin sa ii multumesc doamnei Ruxandra Constantina (medic specialist, medicina de familie, competenta apifitoterapie si gemoterapie) pentru ele si pentru faptul ca m-a facut sa visez din nou la campurile de lavanda, intr-o duminica innorata :) nu stiu cat si ce a inteles Rebecca din povestile auzite, insa stiu ca s-a delectat cu biscuiti deliciosi, din care a luat si pentru fratiorii ramasi acasa :)

Cuvântul lavandă provine din cuvântul latin lavare, care înseamnă a spala, deoarece în
antichitate, florile erau utilizate de către romani la parfumarea băilor, la vindecarea rănilor,
dar si pentru a spala rufele. În Evul Mediu, calităţile dezinfectante ale lavandei erau
recunoscute, lavanda folosindu-se pentru combaterea ciumei. 

Recoltarea florilor se face manual, la începutul înfloririi şi la înflorirea intensă (lunile
iunie-august), între orele 9-14 când există conţinut maxim de substanţe active. Mirosul
delicat al lavandei alunga anxietatea, nervozitatea, durerile de cap, ne relaxeaza, ne
detensioneaza, ne face sa ne simtim bine si ne creste dorinta de viata.

Se spune că primele culturi de lavandă au fost în Arabia, de unde au fost aduse plante în
Europa de către negustorii greci, cu aproximativ 6.000 ani î. H. 

În România, primele tufe de lavandă au fost aduse în jurul Capitalei de către grădinarii
bulgari, după care s-au extins în culturile din sudul şi vestul ţării; în anul 1990, existau peste
3.000 de hectare cultivate din care azi au mai ramas doar 400 de hectare, majoritatea în
judeţele din sudul ţării. 

Lavanda este una dintre cele mai utilizate plante medicinale, atât în medicină, cât și în
dermatocosmetică. Are următoarele proprietăți terapeutice: antispastice, anticolitice,
coleretic-colagoge, antiseptice, diuretice, calmante, relaxante, anxiolitice. 

Se poate utiliza sub formă de :
-ceai- infuzie (2-3 căni/zi) sau macerat la rece (2 căni/zi)

– pulbere, 1⁄2 linguriță de 3-4 ori/zi, înainte de mese cu 15 minute (se ține sub limbă după
care se înghite cu ceai sau apă).

-tinctură, 1 linguriță de 1-3 ori pe zi
-ulei esențial (pentru administrare internă): adulți, 5 picături de 2-3 ori/zi

INTERN

-stimulează secreția de bilă, îmbunătățește digestia; utilă în caz de dischinezie biliară, colici
abdominale, digestie dificilă, balonări

-are efecte calmante și relaxante, fiind una dintre cele mai eficiente plante antistres; se
utilizează în caz de stres, anxietate, nevroză, depresie, insomnie, distonie neuro-vegetativă

-cefalee, migrenă
-distonie neurovegetativă (tulburari cardiace, digestive) apărute pe fond de stres:
-rău de mișcare: ceai de lavanda

-afecțiuni respiratorii (gripă, bronșite, astm): ceai sau ulei volatil amestecat cu miere; se fac
inhalații cu ulei de lavanda (în amestec cu apă caldă) sau câteva picături în lampa de
aromoterapie.

-afecțiuni renale (colică nefretică, cistite): tinctură, ulei volatil plus băi calde de șezut cu ulei
de lavandă.

Uleiul de lavandă este utilizat și în bucătărie, pentru aromatizarea unor băuturi alcoolice
(lichioruri) şi nealcoolice, a unor dulciuri, gemuri; de asemenea lavanda este utilizata și drept
condiment-“ierburile de Provence” (lavanda, tarhon, cimbru, măghiran, rozmarin şi fenicul).

EXTERN

-uleiul de lavanda poate fi utilizat in lampa de aromoterapie, deoarece dezinfecteaza camera,
omoara microbii; ne induce un sentiment de calm si relaxare

-oțetul aromatic de lavandă este folosit pentru pentru frecții și comprese, în stări gripale și
dureri musculare.

-băi cu lavandă (câteva picături de ulei esențial adăugate în apa de baie); în afecțiuni renale,
nevroză, oboseală, insomnie (asociate cu tratament intern), contracture musculare

-in cazul insomniilor rebele se poate face o baie înainte de culcare în care se toarnă o
infuzie concentrată de lavandă (2 linguriţe la 250 ml apă) sau câteva picături de ulei volatil
de lavanda (eventual in amestec cu sunatoare, roinita); sa nu uitam de săculeţul din pânză
plin cu flori de lavandă (proaspete sau uscate) asezat printre perne.

-uleiul de lavandă ; pentru masajul abdomenului (colici, indigestie, balonare) se efectueaza
un masaj bland in sens orar; sau masaj general pentru relaxare si decontracturare;

-inhalatii (ceai sau apa fierbinte in care se adauga 2-3 picaturi de ulei esntial) in caz de

tuse, raceli, bronsita
-băile de picioare cu tinctură de lavandă se fac pe durata de 30 minute, pentru stările de stres, insomnii şi nevroze.
-Grație proprietăților sale antiseptice, calmate, cicatrizante, lavanda este utilă în caz de
inflamații și infectii ale pielii, eczeme, acnee; . 

Am primit si o crema „homemade”, facuta de doamna doctor in colaborare cu laboratorul farmaciei Basarab Farm, pe baza de lavanda si migdale, careia inca nu ii gasesc nici un cusur, in afara de faptul ca a fost prea putina!