Partea a II-a a primei zile din cadrul Conferintelor Jack Newman incepe cu o prezentare a doamnei dr. Mihaela Scheiner de la Regina Maria – Sectia de Neonatologie, despre alimentatia prematurilor.

Scaderea productiei de lapte – „simptome”

nu inseamna ca din acel moment copilul nu mai are indeajuns lapte.

muscatura bebelusilor poate fi un semn ca are nevoie de un flux mai puternic. la fel agitatia, plansul maraitul ==> pot duce la dureri ale sfarcurilor ceea ce poate duce la scaderea productiei.

„alergii la proteina laptelui”

„reflux” – se pare ca absolut toti copiii „sufera” de reflux – ne confruntam cu o adevarata epidemie de reflux :)

daca nu e reflux atunci sunt colicile

copiii se autointarca – copiii nu se auto intarca. nu exista asa ceva.

realitatea este ca foarte putin medici si consultanti se uita cum suge copilul la san si ca de fapt acestia trebuie sa urmareasca fluxul de lapte nu productia de lapte, fiindca sunt doi termeni diferiti.

Refluxul: toata lumea e fericita: parintii ca stiu ca nu e vina lor, doctorii si companiile farma sunt fericite, si nimeni nu stie ca acest copil diagnosticat cu reflux de fapt raspunde la fluxul de lapte care ii vine din san.

Reflux/colicii: copiii plang de multe ori din cu totul alte motive decat colicii. daca copilul incepe sa planga la trei luni nu putem vorbi despre colici.

Copiii nu musca doar pentru ca au dinti ci pentru ca fluxul nu mai indeajuns de puternic sau primeste biberon in paralel cu sanul. De fapt la un copil alaptat cel putin sase luni, biberonul nu mai este necesar nici macar dupa introducerea solidelor (diversificare)

Atunci cand fluxul scade copiii de regula prelungesc perioada de stat la san, apar si ranile, tot ce se poate ca bebelusul sa nu mai ia in greutate ca de obicei si automat apare concluzia medicului ca laptele matern nu mai are nici o valoare nutritionala si de fapt problema este in alta parte.

Una din problemele adevarate legate de supt este frenul bebelusului, care poate uneori impedica realizarea pozitiei corecte de supt.

Alte probleme legate de fluxul de lapte: mama intra pe pilule, mama este insarcinata, mama ia medicamente, stress matern, socuri si/sau traume.

Odata ce mama a inregistrat un flux scazut, iar copilul a intrat pe biberon => in scurt timp va fi intarcat.

Cum se poate reveni la fluxul initial? stoparea posibilelor tratamente medicamentoase, folosirea unor stimulente de crestere a lactatiei, etc.

Alaptarea prematurului

S-a facut un studiu pe bebelusi prematuri, comparativ, copii tinuti in metoda skin to skin si copii in incubator si rezultatele au fost surprinzatoare: nou nascutii tinuti pe pielea mamei au avut mult mai putine probleme de adaptare, de la apnee, ritm cardiac mai bun, temperatura mai buna etc. (revin cu metodologia studiului si date mai exacte)

bebelusii in incubatoare trec prin aproximativ 600 de proceduri medicale in perioada in care sunt spitalizati dupa nasterea prematura.

kangaroo care – mai putina apnee si bradicardie, desaturare aproape insignifianta, temperatura corporala mentinuta constant, externare mai rapida => costuri mai mici pt stat, bebelusii plang mai putin, inclusiv nivelurile de hormoni inregistrate indica o stare mai calma pentru bebelusi, lispa hormonilor de stress si asa mai departe.

Prematurii NU au nevoie sa fie hraniti cu biberonul, chiar daca au 28 sau 30 de saptamani!

Prematuritatea acopera o plaja foarte mare de timp, de la 26 de saptamani si pana la 37 de saptamani, iar diferentele sunt mari intre aceste doua extreme. Insa procedurile standard sunt aproape identice pentru toata aceasta plaja, si acest lucru nu este normal, ar trebui sa fie totul individualizat, in functie de fiecare caz in parte. majoritatea prematurilor nu au 26 de saptamani ci 33-34 de saptamani, si atunci de ce sa urmam proceduri preventive valabile pentru 26 de saptamani cand aceastea nu li se aplica. De ce sa le dam tratament cu antibiotice cand acesta nu este necesar?

Laptele de mama ofera protectie impotriva infectiilor, a enterocolitei  ajuta la dezvoltarea cognitiva si afectiva.

Deficiente aparente ale laptelui matern:

„nu are indeajuns de multe proteine” –

„insuficient calciu, fosfor si vit D, fier, zinc si cupru”

„insuficiente calorii”

Laptele matern contine intre 8 si 15 g/L de proteine. formula contine cel putin 15 g/L, ceea ce inseamna ca bebelusul primeste o cantitate mult prea mare de proteine. In SUA este o tendinta in prezent de a promova formule cu continut scazut de proteine, tocmai pentru a contracara riscurile obezitatii.

Un studiu interesant pe adolescenti nascuti prematur: ratia LDL/HDL era mult mai mica la adolescentii hraniti la nastere cu lapte matern decat la cei hraniti la nastere cu formula speciala pentru prematuri, ceea ce arata ca chiar daca pe termen scurt cei hraniti cu formula au luat mai repede in greutate, la adolescenta au inceput sa inregistreze probleme mai ales in ceea ce priveste colesterolul.