E bine.

Hang in there, Bogdana, mai e putin-putin si terminam si-a doua. Asta daca nu ne termina ea inainte. Mai sunt ultimele hopuri, cele doua mirifice evaluari nationale, care, oricat am declara noi sus si tare, ca ne lasa reci, tot ne scot peri albi. Asta, fiindca fara sa vreau, ajung sa ma uit pe temele ei (ceea ce nu faceam inainte) si sa fac precum o oala kukta in interior, fara a lasa vreun semn de disperare sa transpire in mediul extern, cand vad ce vad. Litere mancate, dezacorduri ici si colo, raspunsurile la intrebari sunt putin spus laconice – spartanii ar aprecia textele ei concise, scurte si la obiect. uof, si o inteleg, este cu gandul la vacanta deja, viseaza plaje aurii si ape limpezi, eu la fel pe langa ea. Abia asteapta sa mearga si la summer camp, cand i-am aratat programul am avut ceva emotii, ma asteptam sa imi traga un mic perdaf , gen: „cum adica, abia termin scoala si iar ma bagi la alta scoala?!?”, insa nici vorba. A citit tenis, inot, Lego, dans, body-painting, i s-au luminat ochii si m-a si intrebat: de cand ma duci? In cartier miroase ametitor a iasomie si a tei, m-as plimba cu orele pe strazi, fara sa ma satur. Zilele trec in sesiuni: asta e saptamana irisilor, trandafirii deja se trec, salcamii s-au dus de vreo doua saptamani, vin teii din urma. Peste inca vreo doua saptamani avem si corcodusul copt, visinii la fel, si gata a venit vara, sufletul imi poate respira a praf, si a caldura, a zile lungi, apusuri calde, ploi fierbinti, asfalt incins....

La final de testare cu Avon

Gata, tenul meu trecu si testul final al dermatologului. Am fost cantarita si masurata din priviri, am completat si formular post testare, am raspuns tirului de intrebari si am primit nota de trecere. Glumesc acum, doar formularul face parte din realitatea exacta, in rest am avut o conversatie absolut placuta, care bineinteles ca s-a prelungit, la fel ca si prima din serie, fiindca am fost si eu si doamna doctor extrem de captivate de subiect si nu am stiut cand a trecut timpul. De aceasta data am avut totusi constiinta si perceptia trecerii minutelor, fiindca eram insotita si de baieti si eram un piculet stresata ca darama tot sediul Avon. Cand am iesit din intalnire unul il alerga pe celalalt, vanturand amenintator o macheta uriasa de ruj, totul asezonat cu tipete de Winnetou. Anyway, revenind la oile mele, am fix o luna de cand mi-am schimbat in mod dramatic ritualul de ingrijire. Si asta se vede si se simte. Nu ma voi apuca acum sa spun cat de multe complimente am primit, caci nu sunt extraordinar de multe, si pana la urma nici nu conteaza, am trecut de mult de faza in care incurcam stima de sine cu imaginea de sine. Iar complimentele pe care le primesc nu sunt de cele mai multe ori transmise verbal ci exprimate prin gesturi de trandrete, cum sunt manutele copiilor mei care imi mangaie obrajii, buzele lor care poposesc apasat pe nasul meu, si-apoi pe fruntea mea si pe barbia mea si pe ochi si-asa mai departe. Se mai simte in gestul lui Radu de a-mi cuprinde cu mainile fata (intre noi fie...