Sunt fix trei saptamani de cand nu am mai scris pe blog. Nu le regret absolut deloc, am trait mult mai mult in real decat in virtual si a fost bine. Nu ca nu as avea subiecte de discutie si povesti de impartasit, ci dimpotriva. Insa am simtit nevoia, asa cum mi se astereneau cuvintele in minte, la fel de mult sa le las numai pentru mine si pentru cei dragi mie.

10584595_700652483348477_363818370_nA trecut deja si ziua mea, am sarit si peste obiceiul din ultimii ani in care ma obisnuisem sa fac niste exercitii de sinceritate, si nu pentru ca as fi in vreo depresie, au am facut 37 de ani, ce ma fac, imbatranesc, ci pur si simplu, pentru ca, repet, nu am simtit nevoia. Cineva imi spunea ca m-am asezat, ca nu mai am nevoie de confirmari. Not the case as zice eu, fiindca nu am scris vreodata din nevoia de a-mi confirma anumite lucruri.

Ar fi trebuit sa povestesc experienta americana cu Cooku Bau, care s-a transformat intr-un party pe mai multe zile, sa povestesc cat de mistoo sunt jucariile alea zapacite si ciudate de la Quut, sa va mai povestesc despre experienta din Delta, de la Stanca Dunarii, despre locurile noi gasite in ultima vacanta in Thassos, si cate si mai cate. Chestii practice despre mersul in vacanta cu copiii, despre mancarea de pe acolo, drumul spre/dinspre Grecia, ca acum am testat si ruta prin Makaza si ne-a placut.

Tot timpul acesta pe care altfel l-as fi petrecut scriind, l-am petrecut cu copiii si cu barbatul de langa mine si a fost al naibii de bine. Si uite-asa a trecut pe nesimtite si acum am ajuns sa ma intreb cum de au unii timp sa scrie zilnic si sa scrie mult, si sa mai aiba grija si de copii si batatura, la fel cum am fost si eu intrebata in nenumarate randuri. Si de fapt stiu raspunsul, e simplu: ca sa faci loc pentru ceva, trebuie sa iei din altceva. Iar eu sunt intr-o perioada in care nu-s confortabila cu ideea de a lua din timpul petrecut cu copiii pentru a mi-l petrece cu ochii-ntr-un ecran.

Au trecut deci trei saptamani, si cred ca vor mai trece cateva pana sa reusesc sa ma asez cum se cuvine si sa scriu din nou. Sper sa imi intelegeti nevoia de evadare si sa reveniti aici cand totul va reintra pe fagasul vechi, ca si cum aceasta lunga pauza nici nu ar fi existat, da? :)

Vacanta frumoasa sa aveti si voi!