Poate fi o trecere brusca de la cadoul anterior la cadoul de azi, insa va asigur ca si cel de azi e la fel de cool si de „glossy”.
Saptamana asta a fost Saptamana Internationala a Purtarii Bebelusilor, pe care deh, eu nu pot spune ca o mai aniversez (chiar daca nu mai departe de acum doua saptamani eram cu Raducu in spate, si vai ce decizie inteleapta am luat cand l-am urcat in Luna de la Poarta-ma, ca eram la un targ de toamna si era un haos generalizat si o aglomeratie generatoare de fiori). Deci da, nu mai sarbatoresc, cel putin nu asa cum o faceam in vremuri de mult apuse, insa asta nu inseamna ca nu pot fi folosita ca vehicol virtual, pentru a va oferi o frumusete de sling de la Mamagolo prin bunavointa MaNa.
E rosu ca focul, culoarea perfecta pentru perioada asta, o pata de culoare in marea de griuri care a cuprins orasul odata cu venirea toamnei.
Sau albatrul intens al cerului curat si nepoluat. Sau poate va face cu ochiul nuanta mea favorita, verdele acela inchis al padurii. Ok, cea care va fi norocoasa castigatoare va avea ocazia sa isi aleaga din cele trei culori. Eu am o slabiciune pentru nuanta asta de verde (de fapt, am o slabiciune pentru verde in general), motiv pentru care am ales sa ilustrez articolul cu slingul cel verde :)
Este cu inel, nedublat, din țesătură dublu diagonală, ultra rezistent și durabil, foarte comfortabil și se ajustează ușor.
Greutatea recomandată: 3,5 kg – 20 kg. Compoziție: 100% bumbac. Are mărime unică: 200 x 70 cm.
Deci, sarbatorim si anul acesta purtarea bebelusilor. Si merita sarbatorita, fiindca este printre cele mai firesti si naturale lucruri din lumea asta si cu ajutorul sistemelor de purtare am strans niste amintiri de neuitat din plimbarile mele lungi cu baietii. Asa ca, dragele mele, purtati-va bebelusii, nicaieri nu se vor simti mai bine ca la pieptul vostru. Este un schimb de endorfine de care imi amintesc cu zambetul pe buze si care imi lipseste acum, de cand au crescut copiii. Iar acum aveti ocazia sa puneti mana pe frumusetea asta de sling!
Ok, va astept deci cu un comentariu, m-as bucura mult sa imi povestiti o experienta frumoasa pe care ati avut-o, o excursie in care wrapul/slingul/SSC-ul v-a fost de mare-mare ajutor sau ce va mai vine in minte legat de purtarea bebelusilor. Sa se adune cat mai multe marturii frumoase aici :)
De decis ne vom decide eu si cu Maria, „mama” magazinului MaNa, pe final de weekend si promitem sa va anuntam pana sa se termine ziua de duminica, tot aici, intr-un alt articol :)
PS: eu desi stiam ca Maria aduce o multime de lucruri faine in magazin la ea, habar nu aveam ca aduce si trotinete, asa ca uite cum intru eu la cheltuieli :)
Spor la comentat!
Povestea noastra de purtacit a inceput la 1 luna jumate cu un wrap elastic care l-am indragit pana la 4 luni cand a venit vara, dupa care a urmat un SSC pe care il indragim si acum la 1 an si 7 luni. Au fost multe situatii in care ne-a ajutat purtacitul: la plimbarile lungi prin oras, la depunerea actelor pentru indeminizatie, la aeroport cand am plecat impreuna in vacanta, in vizita la Castelul Peles, in drumetiile pe munte, somnuri dulci la pieptul mamei…
Bravo, si sa va purtati multa vreme de acum inainte cu acelasi drag! Uite, pe Radu l-am purtat si vara asta, in doua ocazii (o data pe munte si o data in bucuresti, la targul de care ziceam in articol) si e ditamai galiganul, la 3 ani si 8 luni, insa uneori mai oboseste, mai ales daca e de mers mult, si sincer nici nu il simt in spate, chiar daca are 18 kilograme si ceva.
Hm, la fix pentru ca tocmai azi ma gandeam la Manduca mea. Am fost sceptica si credeam ca e supraevaluat purtatul asta, pentru ca la primul copil am avut ghinionul sa testez ceva nepotrivit. Dar, cum cea mica nu prea e prietena cu somnul…am zis sa mai incerc. Si am incercat. Si m-am indragostit iremediabil. M-am indragostit atat de tare ca am facut si cadou finei, care are o fetita fara stare, care nu a vrut in carut deloc. Asa a devenit si ea fan, iar copiii linistiti. deci, purtatul este foarte tare, sper sa prinda ideea cat mai bine fara sa se mai uite lumea ca la urs:P
Sa stii ca am observat cu incantare mare ca sunt din ce in ce mai multi copii purtati si ca lumea chiar nu se mai uita ca la urs! Nu stiu cat au ai tai, dar cand am inceput eu sa il port pe David (in 2009) eram o raritate si as fi putut sa ma plimb zile intregi fara sa mai vad inca o mama cu copilul la purtator. Eh, acum pot spune ca nu exista iesire pe strada/in parc/etc in care sa nu vad cel putin 3-4 daca nu si mai multe mame, si pur si simplu imi insenineaza ziua cand le vad. S-au schimbat lucrurile dramatic si s-au schimbat in bine :)
Din pacate singura noastra experienta legata de purtatul bebelusului tine de propriile brate,in care ne zambeste cu gura lui stirba, aratandu-ne gropita pe care o are exact in locul in care l-am pupat in sem de bun venit pe lume, in care adoarme lunistit, facand o mie de fete, in care se opreste din plans atunci cand il deranjeaza ceva si din care descopera cu ochii mari mediul inconjurator.
Imi doresc un sling verde (este si culoarea mea preferata), cu ajutorul caruia sa descoperim confortabil mai mult.
Aw, m-ai topit Alina, cu gropita! si da, in brate e cel mai bine!
Eu nu am nici o experienta cu purtatul inca, dar intentionez sa port bebelusa care va aparea zilele astea. Deja am achizitionat un wrap elastic, si ma gandeam pe viitor si la un sling. Povestile vor aparea probabil in curand :)
Chiar am vrut sa te intreb in articolul cu Douglas ce mai faci si cat mai ai :)
Mie mi-ar fi placut sa-mi port copii, dar pentru ca sunt gemeni, nu am avut niciun dispozitiv de purtat. I-am tinut in brate prin casa, cu schimbul, dar mi se parea injust sa il port doar pe unul la pieptul meu in plimbari.
Valentina, am vazut mamici care isi purtau gemenii, unul in spate, unul in fata. Nu stiu cum e, cred ca e foarte complicat, insa iata, nu e imposibil :)
Baietelul meu are aproape 4 luni si primul sistem de purtare a fost un wrap elastic. Excursii am făcut destul de multe împreuna dar cele mai drăguțe amintiri sunt din insula Thassos plimbându-ne pe frumoasele străduțe ale satului Panagia la cele 2,5 luni ale bebelușului. Am fost si la munte, am urcat si cu telegondola, însă nu cred ca e nevoie sa va spun cum ne privesc ceilalți, unii admirativ, alții uimiti, curioși, își dau coate unii altora sa se faca atenți la „minunea” ce le trece prin fata ochilor. Ce mai, distractiv. Sunt la al doilea copil si regret ca nu am descoperit aceste sisteme de purtare de la primul copil.
Uh, m-ai lovit direct in inima cu Thassos-ul :)
Fetita vine foarte in curand, dar noi deja visam cu ochii deschisi vacantele ce vor urma ;-) cele fara carucior, bineinteles, pentru ca mobilitatea are de suferit din cauza celor 13kg+ …. asadar, desi e primul copil si aduce cu sine primele frici si primele celelalte emotii de tot felu’, mi-ar placea tare mult ca prima experienta de purtare a celei mici sa fie una cat mai placuta, eu – din ce intuiesc -cu greu ma voi putea desparti de ea :D
Baietelul meu are acum 1 an si 3 luni de viata si 1 an si 1 luna de purtare intensiva. Prima data in wrap elastic apoi in ssc de la 5 luni jumate. Primele plimbari (cu caruciorul)nu au fost ceea ce mi-am imaginat eu a fi, a fost greu sa imping caruciorul si sa tin si copilul in brate :( . Ne-a fost recomandat inca din maternitate un wrap (nu stiu de ce nu l-am luat mai repede si m-am chinuit 2 luni)insa de cum l-am atins prima data nu i-am mai dat drumul. Astfel urmatoarele iesiri au fost extraordinare: plimbare, alaptat discret oriunde si oricat, probleme rezolvate, bebe fericit, mami fericita si tati nerabdator sa tina si el copilul la piept. M-am mai incapatanat odata sa ies cu carucirul insa wrapul ne-a salvat si a fost momentul in care am decis…caruciorul pt noi a fost o investitie inutila si costisitoare. Sa nu mai vorbesc de privirile admirative si replici de genul „ce bine ti-e tie acolo”…si ce bine imi este mie sa am puiul mereu aproape…
Tare m-a mai bucurat sa vad ca ai scris despre purtarea bebelusilor, eu sunt nedespartita de manduca mea si cred faptul ca am avut un SSC mi-a facut concediul de maternitate mai frumos, mai plin de momente emotionante si mult mai „aventuros”.
Nici nu stiu ce experienta cu SSCul sa povestesc, sunt atat de multe. Am facut tururi prin Bucuresti cu bebe in manduca in fiecare saptamana (tururi ghidate in care am redescoperit orasul in care stau de cand m-am nascut), am fost la mare si m-am plimbat pe plaja cu bebe in bratele mele, am fost in Austria la munte si ne-am aventurat prin toate statiunile… Cea mai recenta „aventura” a fost cursa cu bebelusi de la Bucharest International Marathon, unde bineinteles am schimbat caruciorul cu manduca si am alergat asa, 2 in 1. :)
Manduca face parte din viata mea in fiecare zi, iar cel mai mult imi place cand il vad pe Tati cu bebe in manduca. Ii privesc pe amandoi asa, unul langa altul si mi se umple inima de mandrie sa vad ca am alaturi doi baieti minunati! :)
Wow, purtatul bebelusilor este cel mai tare trend. Folosim marsupiul de cand bebe avea 3 săptămâni şi acum 8 luni mai târziu suntem în continuare îndrăgostiţi de marsupiu. facem piaţa, ducem surioara la gradi, indiferent de vreme ieşim şi este perfectttt.
Frumoasa a fost vara noastra. Mihnea s-a vrut purtat in batranul rucsac de Chicco.
Ne-am salvat cu el la mare, in plimbarile lungi din Sfantu Gheorghe pana la malul marii. In spatele lui tati admira pasarile in zbor, numara vacileȘ doi, tei, ținți… noi ne bucuram de linistea care se aseza brusca,cand atipea piticul, lasand loc concertelor greieresti.
Ne-am plimbat pe potecile din jurul Brasovului. Mihnea merge voiniceste, admira copacii, cauta ciocanitori, hraneste veverite dar incet incet incepe poezia cu Mami vleau in bațe mamiii maimitati mami tati. Iar punem rucsacul in spate, noi strangem din dinti dupa jumatate de ora, resimtim batranetea lui Chicco si kilogramele copilului .
Il plimbam prin piata aglomerata, prin magazinele mari unde el vede loc de joaca si alergatura printre rafturi. Invatam copilul cu aglomeratia, cu ascultarea, cu mersul la cumparaturi, dar nu mai sunt vremurile de alta data, acum toate sunt contra timp si mai bine pierdem vremea cu joaca.
Saptamanile acestea, de cand a inceput gradinita, il simt cum ma cauta, vrea afectiune, incredere, vorbe calde si brate largi. Si bineinteles ca atunci cand am eu sacosele mai pline, dupa o zi stresanta la munca, il gasesc si pe el obosit, frustrat si necajit. Vrea in brate, vrea sa stea un pic cu mami, sa planga un pic sau sa il duc pana acasa, la etajul patru.
Ne-ar fi util sa il schimbam pe Moșu Chicco cu un nepot modern, frumos si ergonomic fiindca ocazii de plimbare, afectiune si purtare gasim mereu.
Va pup cu drag
Teo
Veneam de la piata cu sacosele pline, cu bebe in manduca. Oprisem langa un aparat de telefon sa se joace nitel, iar o doamna ma compatimea, mirandu-se ca am oprit sa se joace, cu atatea sacose etc. Am asigurat-o ca pentru mine nu e un chin, ci o placere sa-mi port bebelusul peste tot: prin oras, la munte, la muzeu, la magazin s.a.m.d. Sa-i purtam cu drag!
Marea mea feblete a fost wrapul elastic. L-am purtat in de toate, dar destul de putin in sling. Acum sint obsedata de wrapul tesut. Dar tocmai azi mi-a facut o gramada de pasi prin camera plus ca vrea sa urce si sa coboare scari. Deci va merge. Adio wrap. Welcome sling :)
Si welcome babywearing, mi-a facut viata de single mom suportabila. Atat, ca e tarziu in noapte; si n-am dormit de vreo douazeci de ani :) V-am pupat!