Undeva pe drumul spre maturitate ne pierdem mult din dozele de haz cu care ne nastem. Aseara, in timp ce stateam cu copiii pe covorul din sufragerie, iar ei se jucau cu niste rigle 3D pe care le primisem cu cateva ore in urma de la Amway si care fusesera hitul absolut al zilei, reflectam la cat de stresata pot fi in timp ce ei tot manevrau riglele cu pricina. Se batusera cu ele, le folosisera pe post de sabii, le transformasera in pucuri, au amestecat lichidele alea din ele pana au inceput sa li se invarteasca ochii in cap, Raducu a dormit cu ea la pranz in mana, mai ca nu i-a dat si de mancare riglei, atat mai era de facut.
Rebecca parca m-a simtit si m-a intrebat de ce le tot spun baietilor sa aiba grija – in paranteza fie spus, sunt poate cea mai relaxata din casa cand vine vorba de vitejii si experimente. Insa aseara, baietii tot amestecau cele doua lichide din interiorul riglelor, cu niste miscari foarte ample, colturile riglelor trecusera de vreo cateva zeci de ori milimetric pe langa fetele lor, iar mie-mi statea inima in loc de fiecare data. De verbalizat cred ca am verbalizat de maxim 2-3 ori, si atunci le-am spus sa fie atenti si sa le agite un pic mai departe de moacele lor, ca exista o posibilitate sa …..
Ce sa ii spun copilei? „Mami, vezi ca stii, odata ce cresti iti pierzi tot hazul?”
I-am spus ca noi adultii, pana sa ajungem la varsta (venerabila) pe care o avem, am trecut prin tot felul de experiente, mai dureroase sau nu, si ca din fiecare am invatat cate ceva si acum incercam sa ii atentionam pe ei, sau sa ii ferim, astfel incat ei sa nu mai treaca prin durerile prin care am trecut noi. Si i-am povestit cum am cazut eu din ditamai nucul la bunica la Cluj, intr-o vara, si cum doua saptamani am avut spatele si picioarele brazdate de dungi, niste rani superficiale, dar totusi deranjante. Ce am invatat de acolo? Nu ca nu ar trebui sa ma mai urc in copaci, ci daca o fac, in primul rand sa fiu imbracata, si in al doilea rand sa fiu mai atenta pe unde pun picioarele.
„Bine, bine, si de ce rigla asta e periculoasa?”, ma intreaba, logic si complet nedumerita copila.
„Pai in primul rand are colturile destul de ascutite, cu care va puteti rani, mai ales in zona ochilor (in urma cu doua ore isi trasese David un elastic peste ochiul drept si arata ca un pirat, cu o dara rozalie si umflata). In al doilea rand, este facut dintr-un material destul de tare si in caz ca reusiti va dati cu el in cap sau in mana aveti toate sansele sa trageti si o repriza de plans. In al treilea rand, are lichidele alea inauntru, despre care nu stiu nimic, si daca se sparge, habar nu am ce se intampla cu ele. ”
„Mai, mami, m-ai ametit. Deci sa ma mai joc cu el, sau nu?”
Facepalm, Bogdana.
