De Craciun copiii nostri au avut, spre deosebire de alti ani, niste dorinte foarte bine definite.

Si-au dorit Lego (o pasiune din ce in ce mai mare pentru toata familia noastra) si tablete. Am zis „da”, fara a ne gandi prea mult inclusiv tabletelor, bazandu-ne in special pe faptul ca nici unul nu este „addicted” si nici pasionat de cine stie ce jocuri. Baietii foloseau tableta lui Radu sau mini ipad-ul Rebeccai doar pentru a se uita pe youtube la diferite filmulete cu jucarii, plastelina sau la desene animate gen Masha sau Lego Star Wars.

De jucat se jucau rar, cu masura si doar cu jocuri de desenat, colorat sau cu cele de gatit.

Rebecca isi folosea tableta tot pentru youtube unde cauta melodii sau desene animate cu Masha si pentru diverse jocuri de desenat sau jocuri logice.

La faptul ca am acceptat rapid scrisorile lor catre Mos Craciun a contat si faptul ca in urma cu cateva luni, bunicii schimbandu-si abonamentele au primit in noul pachet si doua tablete, tablete a caror destinatie fusese deja stabilita din acel moment :).

Notiunea de internet a inteles-o prima Rebecca, care apoi le-a explicat (pe limba lor) ce pot face pe internet, cum il deschid de pe tableta, si mai apoi ca pentru a merge internetul trebuie sa existe niste liniute pe tableta (wireless), liniute de care responsabili sunt tati sau mami.

Probabil ca si din acest motiv, pentru baieti intr-un fel internet = youtube.

Dupa ce si-au primit tabletele, la aproximativ o saptamana, i-am auzit discutand toti trei, punandu-si intrebari si cautand raspunsuri despre cum se pot misca piesele lego in filmuletele pe care le urmaresc ei. Bineinteles, intrebarile au fost apoi directionate catre tatal lor, pe care recunosc ca arunc magareata de fiecare data si e oarecum„responsabilul de serviciu” in materie de probleme de IT.

Un alt lucru care, intr-un fel ne-a surprins, a fost usurinta cu care au facut conexiunile legate de posibilitatea de a cauta diverse filmulete (si mai apoi jocuri) utilizand cuvintele in limba engleza invatate la gradinita. Raducu il roaga pe David sa il ajute si David o roaga pe Rebecca (din ce in ce mai rar in ultimul timp J). Rebecca ne intreaba pe noi doar atunci cand fie e vorba de un desen la care nu s-au mai uitat, fie vrea sa-si instaleze ea sau pe tabletele baietilor un joc nou, altfel cuvantul de baza in relatia noastra este „incredere”.

Si diferentele intre ipad (tableta Rebeccai) si tabletele cu android le-au descoperit rapid si s-au adaptat rapid, nu au o problema sa porneasca „internetul” pe oricare dintre device-uri (spre deosebire de mine, care am doua maini stangi cand imi pui in brate o tableta cu android).

Mai nou David, foloseste din cand in cand si laptop-ul lui Radu mare unde se poate uita pe un ecran mai mare la Star Wars.

Vazandu-i cat de pasionati sunt in anumite moment si cum discuta intre ei punandu-si, intr-un fel, intrebari din ce in ce mai tehnice, si eu, si Radu ne-am bucurat, dar pe de alta parte am inceput sa ne gandim si la cat de mare este diferenta intre generatii.

Bineinteles, au aparut si intrebarile firesti. L-am intrebat pe Radu, oare noi daca am avea acum varsta lor pentru ce am folosi internetul? Am urmari desenele animate favorite, am cauta jocuri logice, de desenat sau cu papusi, Stropi si Fulger Mcqueen? Am cauta teste la matematica si (mai putin J) la romana sau engleza? Stiu ca eu oricum am fost”conectata” la tehnologie mult mai repede decat alti copii de varsta mea, aveam 13 ore de informatica pe saptamana in liceu, dar totusi… Simt pe undeva ca gap-ul e destul de mare, dar pe de alta parte mi-as dori ca, pentru inceput Rebecca sa faca niste pasi in directia asta, dar niste pasi ghidati oarecumva de noi.

Am tot incercat sa ma pun in locul ei, sa ma gandesc cum mi-ar placea mie sa folosesc internetul/tableta daca as avea varsta ei. E foarte util exercitiul, chiar daca este poate cel mai dificil exercitiu de parenting de pana acum, fiindca ma va ajuta in timp sa ii fiu „strajerul” din umbra, care o va tine departe de problemele cu care vine accesul la internet la pachet.

Oare ce ne asteapta in urmatorii 3-4 ani? Vor dezvolta o pasiune (asa cum o arata acum) pentru tehnologie, animatie si desen? Cat de mult trebuie sa ii lasam sa exploreze si sa dezvolte aceasta zona?

La voi acasa cum este? Cu siguranta ne-ar ajuta cateva sfaturi si experiente poate chiar de copii mai mari decat ai nostri.

Pentru inceput, am decis ca cel putin pentru Rebecca o oportunitate de a raspunde catorva intrebari ar fi evenimentul #SuperCoders organizat de Orange Romania. In cadrul acestuia, se vor organiza workshopuri de invatare a limbajelor de programare pentru copii cu varste intre 10 si 13 ani. Atelierele se vor desfasura in Bucuresti si in Cluj-Napoca, pe 10 februarie, in intervalul 14:00 – 17:00, cu ocazia Zilei Sigurantei pe Internet 2015 (SID), o initiativa la nivel european ce are ca scop promovarea utilizarii internetului intr-un mod sigur si responsabil.

In cardrul evenimentului #SuperCoders, copiii vor invata sa utilizeze tehnologia prin diverse metode interactive si vor realiza propriile animatii lucrand in echipe. Copiii vor putea sa interactioneze prin webcast iar inscrierea este gratuita, in limita locurilor disponibile: 20 de locuri disponibile in Bucuresti si 15 locuri in Cluj. Inscrierile se pot face pana pe 4 februarie, printr-un e-mail la adresa csr@orange.ro. Mai multe informatii despre eveniment puteti gasi si aici: http://www.orange.ro/about/noutati-ro.html.