Azi dimineata dupa aproape doua saptamani in care am lipsit de acasa, i-am dus pe baieti la gradinita. In fata gradinitei, la intrare si mai ales in sala de jos unde se strang copii la sosire si plecare, era plin de flori. Atat de plin incat unele buchete stateau in sticle de doi litri taiate iar altle puse unul peste celalalt pe un pervaz. Cand am ajuns acasa Bogdana care a dus-o pe Rebecca la scoala, mi-a spus si ea ca aproape fiecare copil sau parinte aveau un buchet de flori in mana, pe drumul spre scoala.

Mi-am adus brusc aminte de copilarie. Mama e profesoara si atunci cand eram copil, daca 1 Martie era un motiv de bucurie pentru ca scotoceam in cele 2-3 pungi pline de martisoare pe care le aducea acasa, de 8 Martie, mereu, vroiam sa plec la bunici sau la prieteni, sa nu stau acasa, sa ies din casa.

De 8 Martie, casa noastra se umplea de flori, brate de flori, sacose pline cu flori, totul se transforma intr-o sera, intr-o gradina foarte aglomerata. Erau flori in sufragerie, in bucatarie, in dormitor ba chiar si pe balcon sau in cada de la baie. Erau flori de toate felurile, buchete mici de ghiocei sau buchete mari cu garoafe sau cine stie ce alte mirositoare….

Totul dura doua – trei zile dupa care aproape toate buchetele ajungeau la gunoi. Intre timp, rudele sau prietenii mamei care veneau la noi in vizita plecau clar, fiecare, cu ceva flori acasa.

Poate ca asta e si motivul, pe langa faptul ca asociez 8 Martie, ziua femeii cu o sarbatoare comunista, pentru care nu i-am incurajat niciodata pe copiii nostri sa duca flori la educatoare sau invatatoare mai ales de 8 Martie. Sincer, nu inteleg de ce si pentru ce? Dai flori celor apropiati tie, mamei (acum 8 Martie oricum e promovat ca ziua mamei), sotiei, bunicii, ficei, dar de ce sa duci flori invatatoarei, directoarei, femeii de serviciu sau bucataresei?!

La voi cum e, ati dus flori la scoala si la gradinita?