Ieri l-am gratulat pe Radu, de ziua lui, cu o plimbare prin Centrul Vechi. Ne place sa facem asta din cand in cand, e un spectacol viu spatiul acela, si mie personal imi place la nebunie sa il urmaresc.

Pe final am realizat ca ni se facuse si foame, asa ca ne-am oprit la Calif, mai ales ca nu prea mai aveam foarte mult timp la dispozitie.

M-am asezat la coada la casa, am comandat un lahmacun (pentru mine) si-un kebab de pui cu morcov si patrunjel (alegerea lui Radu). Am fost atentionata de doamna de la casierie ca lahmacunul este foarte iute, i-am zambit si i-am spus ca stiu ca e iute, fiindca in 90% din cazuri la Calif mananc doar Lahmacun. 24 de lei, i-am dat cardul, am bagat pinul, s-a aprobat tranzactia si instantaneu am vazut si sms-ul pe telefon. 14 lei.

Ma uit la doamna de la casierie, o intreb ce s-a intamplat, ea ma intreaba daca si eu am vazut ce a vazut si ea, adica 14 lei in loc de 24. Zic da, si pana sa incep sa ma gandesc ce si cum si de ce, imi intinde bonurile si imi spune sa o las asa imi multumeste si-mi ureaza pofta buna si-o zi buna. Eu ii spun ca nu se poate, ca sa mai bage cardul o data sa imi traga si restul de zece lei, ea nu si nu, ca nu se mai poate si ca nu e nicio problema si ca se rezolva, ca asta este ca nu mai este problema mea, eu sa ma bucur de ceea ce mi-am comandat. Nu aveam nici macar un leu cash, daramite 10 lei, asa ca m-am dus la Radu, care statea deja la cealalta coada, ii dau bonurile si o intind spre bancomatul de peste drum. incerc sa scot zece lei, asta nu ma lasa decat multiplu de 50 (doar e bancomat de centru vechi!), scot pana la urma 50 de lei si ma reintorc cu hartia de 50 la casa. Ea e uita la mine, imi spune din ochi ca sa nici nu ma gandesc, eu ii zic ca „ba daa, ca lucrez de prea multa vreme si eu in zona comerciala si ca stiu cine suporta minusul de pe casa”. Ea imi zambeste si imi spune din priviri ca ea, eu ii zambesc, ii spun ca stiu ca ea, ea in sfarsit renunta si imi ia banii si imi da diferenta inapoi.

Acum, ce sa zic, lahmacunul chiar a fost mai iute decat cele pe care le-am mancat pana acum, insa a avut o savoare aparte. Fiindca am intalnit niste oameni care sunt invatati sa puna clientul pe primul loc si chiar si atunci cand gresesc stiu ca trebuie sa isi asume greseala si sa si zambeasca in acelasi timp. Am vazut acolo bun simt, din acela autentic, nemimat, si pentru asta, chiar daca deja Calif avea un loc aparte in inima mea, acum s-a cuibarit si mai bine.

sursa foto