Doi-zece-doi-zece, proba de net.
Aici veti putea urmari in timp cat mai aproape de real tot ceea ce ne vor impartasi Otilia si Gaspar. Stay tuned.
Gata, a inceput conferinta, cu un mesaj de la Monica McGoldrick, din care, spre rusinea mea nu am apucat sa scriu decat urmatoarele doua idei. Sper ca ulterior sa intru si eu in posesia filmuletului si sa il vedeti si voi.
Copiii au nevoie sa fie apreciati pentru ceea ce sunt, nu pentru cum se comporta.
Copiii au nevoie sa invete sa se accepte asa cum sunt, chiar si atunci cand ceilalti nu ii vor accepta.
Se pare ca bebelusii pot simti teama ca nu sunt demni de iubire, ca nu sunt acceptati sau ca sunt respinsi inca din primele luni de viata, nu de pe la doi-trei ani cum se estima initial.
Noi nu ne nastem cu rusinea, noi ne nastem cu alte emotii de baza, dar nu rusine. Ne nastem cu emotii care ne ajuta sa supravietuim si care ne ajuta sa evoluam.
Otilia a inceput cu un timeline de momente in care invatam de ce sa ne rusinam, de la momentele in care ne reprimam nevoile fiziologice (de azi nu mai porti pampers, esti fetita mare, nu mananci acum, ci peste cinci ore) sau nevoile afective (sentimentul reprimat de gelozie atunci cand apare un frate mai mic, parintii transmitand ideea ca „acum tu esti sora mai mare, trebuie sa il iubesti, doar e fratele tau”).
Pentru un copil mic si dependent de parinti, rusinea este o amenintare pentru supravietuire. Cercetarile subliniaza ca parentingul este un predictor important al modului in care copiii vor raspunde la emotiile de rusine si vina.
Rusinea este teama de a nu fi iubiti si respinsi. Este un sentiment incredibil de durerod si este convingerea ca avem un defecte profund care ne face nedemni sa fim pretuiti si sa ne integram in comunitate. Nu putem scapa de rusine si vina atata timp cat nu gasim o modalitate de a le gestiona. Cele doua sentimente se hranesc atata timp cat ele raman ascunse si sunt blocate de trei actiuni
- sa le tinem ascunsa
- sa nu vorbim despre ele.
- sa ma critic
Cu cat incerc sa ascundem mai mult, cu atat mai des vom avea comportamente care le vor dezvalui mai mult.
in situatiile considerate de noi ca fiind amenintatoare se intampla automat unul din trei lucruri: lupta, fuga sau inghet.
Rusinea alunga pretuirea de sine, convingandu-ne ca asumarea povestii noastre ii face pe ceilalti oameni sa gandeasca urat despre noi. Este o sursa inepuizabila de autocritica si respingere de sine.
Rusinea corodeaza nu numai relatiile cu noi, dar corodeaza si relatiile cu ceilalti.
Odata cu rusinea apar si o serie de etichetari. Atunci cand ne rusinam ne intalnim cu o forma a sinelui despre care ceilalti, de-a lungul timpului, ne-au spus in mod repetat ca nu este buna.
Rusinea si frica merg mana in mana – ne temem ca oamenii nu or sa ne mai placa daca vor descoperi adevarul despre noi, despre trecutul nostru, despre convingerile noastre dificultatile prin care trecem.
Noi romanii folosim rusinarea ca pe un tool de educare si destul de des utilizam „sa iti fie rusine”, „m-ai dezamagit prin felul in care te-ai comportat”. Mai sunt si comportamente mai subtile, cum e critica. Critica e o forma de rusinare, a rupe, a bloca, a zdruncina legatura dintre voi. E un gest de cruzime foarte confortabil, ieftin si complet inutil ca si rezultat.
Nu e nicio rusine sa iti exprimi vulnerabilitatea. Rusinea este o emotie universala. Noi mereu ne intalnim cu rusinea, dar de cele mai multe ori fie fugim de ea, fie nu o recunoastem. Cei mai multi dintre noi nici nu vorbim despre ea. Odata simtita rusinea se activeaza acelasi centru al durerii ca in cazurile in care ne rupem un picior sau o mana, chiar daca nu resimtim fizic acea durere.
Rusinea prin ochii unei femei
Feminitatea trebuie sa fie despre: a fi draguta, a avea un corp perfect, a exprima modestie, a investi intr-o relatie romantica. Adica a ramane mici, dragute si cat mai obediente, orice altceva este rusinos.
Daca vrei sa rusinezi o femeie spune-i ca:
- NU arata bine
- NU este o mama buna
- NU este vorbita de bine de catre cei din jur
In ceea ce priveste fizicul, teoria evolutionista spune ca noi trebuie sa fim frumoase pentru a duce mai departe genele. Fetitele se nasc cu iubirea de sine, insa odata ce cresc incep sa primeasca mesaje de la cei din jur legate de felul in care arata.
In ceea ce priveste maternitatea
In ceea ce priveste sexualitatea, inca din frageda copilarie ni se transmite ideea ca este rusine sa te atingi, sa iti explorezi corpul. Mai mult, peste trei sferturi dintre noi am trecut de-a lungul timpului printr-o forma de abuz (de la atingeri nepotrivite si pana la abuzuri mai serioase). In cazul unor situatii petrecute in jurul varstei preadolescentine, de cele mai multe ori copilul se simte vinovat si intra intr-un comportament de pleasing ulterior, pentru a ascunde acel sentiment de vina.
Mai mult, mai traumatic este faptul ca ascundem acele comportamente, decat comportamentul in sine.
Michael Thompson – Rusinea la baieti.
baietii au sensibilitatea speciala fata de rusine. au un mecanism de aparare fata de rusine – de a nu te simti conform asteptarilor. E imposibil sa treci prin copilarie si sa nu simti rusine invreun context sau altul.
Baietii, incepand cu varsta de trei ani incep sa primeasca mesaje – esti tare, esti puternic, esti baiat. Sa admita, de ex, ca au facut ceva gresit sau ceva rau – rusine totala. Ii vor face sa se simta slabi.
MT e printre putinii care lucreaza la nivel modial pe acest subiect si care a redefinit cumva codul masculinitatii.
Cum arata rusinea la un barbat?
Rusinea ne transmite zgomotos mesajul ca nu suntem suficient de bun, iar barbatii traiesc asta atunci cand se confrunta cu un esec. Rusinea ascunsa doare la fel de tare ca rusinea verbalizata, diferenta fiind ca odata pusa in cuvinte aceasta isi pierde puterea.
E rusinos pentru un barbat sa vorbeasca despre un divort, de exemplu. E rusinos pentru un barbat sa accepte faptul ca a fost inselat. Gaspar intreaba si se intreaba: cum poate un terapeut care a avut mai multe relatii esuate sa le explice pacientilor sai ca relatiile sunt baza si sunt esentiale?
Vina e mai usor de tolerat pentru ca face apel la comportamentele noastre. Vina spune ca e ok sa gresesti, ca greseala este umana. Vina ajuta sub o forma sau alta sa te ridici. Rusinea nu face asta.
E o rusine pentru un barbat ca femeia sa castige mai multe decat ei. Pe de alta parte, traim intr-o societate in care narcisismul este din ce in ce mai apreciat.
In familie se vorbea despre emotii atunci cand se cautau vinovati (cine a gresit) si atunci cand se vorbea despre ce nu trebuie facut: „Daca esti furios, esti rau. Daca azi razi maine,o sa plangi.”
Rusine simt baietii si de fiecare data cand mamele lor se plang de cat de greu este, fiindca simt ca ei sunt devina pentru acel „greu”.
Faptul ca ne acoperim rusinea nu inseamna ca totul este in regula. Nu suntem mai curajosi daca nu vorbim despre rusine. Dimpotriva, daca vorbim despre rusine, avem sansa de a repara si de a ne schimba.
Suntem imprefecti si vulnerabili, uneori ne temem, dar asta nu schimba cu nimic adevarul ca suntem in acelasi timp curajosi si demni de a fi iubiti si de a ne integra in societate.
Rusinea este mama perfectiunii, iar vindecarea nu este deloc confortabila. Nu ne putem trai viatafara sa ii dezamagim uneori pe cei din jur
Dupa fiecare cadere putem invata sa ne ridicam si sa ne descoperim curajul de a merge mai departe.
Coffee break!
We’re back. Partea a doua incepe cu invitata speciala a celor doi, Oana Marinescu.
Vulnerabilitatea este locul nasterii tuturor emotiilor si sentimentelor.
Incertitudine + Asumare de riscuri + Expunere emotionala = Vulnerabilitate
Vulnerabilitatea este capacitatea de a simti orice, de la o durere sau o frica, si pana la o bucurie.
Mituri ale vulnerabilitatii:
- Vulnerabilitatea este o slabiciune, care te expune.
- Barbatii nu simt vulnerabilitatea, insa femeile o simt. Se pare ca creierul dezvolta niste mecanisme care te ajuta sa nu mai simti sentimentul de vulnerabilitate (mancarea este unul dintre ele).
- Pentru a fi vulnerabil trebuie sa te expui 100% – cumva trebuie sa ne alegem prietenii si partenerii in fata carora sa te expui.
Relatiile reprezinta cea mai importanta resursa pentru a supravietui criticilor si cinismului zilelor noastre. Nu se poate cineva vindeca fara a se lega/conecta la altcineva. In momentul in care trecem printr-o intamplare in care am fost jigniti, umiliti, creierul nostru construieste aproape instantaneu o poveste care in mare parte ajunge sa contina exagerari sau fabulatii.
Empatia este cel mai eficient antidot impotriva rusinii si vinovatiei. „Nu sunt ceea ce mi s-a intamplat, sunt ceea ce aleg sa devin”
Empatia apare atunci cand respectam experientele celorlalti, chiar daca nu ne-am intanit cu o situatie identica.
Un parinte puternic este un parinte care ii permite copilului sa greseasca. E un parinte care ii permite copilului sa experimenteze chiar daca parintele nu este mereu acolo sau nu este mereu de acord cu experientele respective.
„trebuie sa inveti sa te iubesti, trebui sa inveti sa te placi pentru ceea ce esti” – presiune foarte mare puse pe propria persoana.
Listening partnership este un exercitiu facut de regula in doi, prin care se poate lucra cu vulnerabilitatea, cu respectarea anumitor reguli: asculti cu increderea ca nu trebuie sa dai niciun sfat pe moment, nu judeci, pastram confidentialitatea, incurajezi partenerul sa simta si sa resimta emotii.
Confirmări/Notificări