Doi copii acasa. Unul cu febra si unul care a refuzat sa mearga la scoala azi. Al treilea, adica cea mare e oricum dornica sa evadeze de acasa cat mai des si ORICUM mi-ar fi fost mai de ajutor daca ar fi stat acasa.
Pana acum au batut cuie cu trusele de jucarie (cuie adevarate au batut sambata cand si-a dat una si Raducu peste deget), s-a jucat tenis, au cazut victime niste matisori, televizorul si o vitrina (nu s-a spart nimic, din fericire, doar o creanguta de matisori a ramas fara pufosenii), au stricat si au refacut nava din lego a lui Darth Vader, au curatat spanac (ocazie cu care au descoperit trei rame, care momentan le-au acaparat toata atentia, nu stiu pentru cat timp, le doresc din inima viata indelungata celor trei rame).
In tot timpul asta, eu cica am facut munca de creatie. Si hartogaraie. Chiar am muncit si paradoxal am fost mai prolifica decat daca as fi fost singura.
In casa noastra miroase a Mediterana de la puiul de mandarin adoptat saptamana trecuta de la Ikea si in sfarsit am trecut la ora de vara, unul din momentele mele preferate din an.
Later edit: este 12:50, iar eu sunt inca in trening. Unii ar spune „the perks of working at home-based”. Eu as spune „the downside of working home-based”. Trebuie sa lucrez la chestia asta….
