Si, ce aveti de gand sa faceti cu blogul?

Si, ce aveti de gand sa faceti cu blogul?

In curand se implinesc aproape doua luni de cand nu am mai scris pe blog. Daca punem la socoteala si faptul ca nici de undeva de la jumatatea lui Decembrie pana pe 10 Ianuarie nu am publicat nimic, putem spune ca am avut o pauza lunga de aproximativ 3 luni.

A fost o perioada pe care am dedicat-o aproape exclusiv familiei si calatoriilor. A fost si o perioada in care ne-am gandit pe ce drum trebuie sa o luam pe mai departe cu blog-ul nostru, au fost momente reflexive si discutii pe care le-am avut despre ceea ce am facut pana acum in online, unde am ajuns cu blog-ul, ce putem face in continuare si mai ales DACA sa mai facem ceva. Am hotarat – si pentru asta le multumim multor oameni care ne-au citit si inca ne citesc – sa mergem mai departe, sa scriem in continuare despre familia noastra, despre viata noastra, despre copiii nostri, de acum mari, despre cateii nostri, despre locurile in care am calatorit si pe care le vom vizita in viitor. Vor fi cateva schimbari, despre ele vom povesti intr-un articol viitor, dar, in esenta felul in care v-ati obisnuit cu noi si cu articolele noastre va ramane acelasi.

Asadar, “we are back”, chiar daca momentan mai degraba pare a „santier in constructie” si incercam sa facem mai multe schimbari (unele vor fi vizibile in curand). Mai jos aveti asa, la o prima strigare, cateva subiecte pe care le vom aborda in urmatoarea perioada, articole care deja sunt in plin proces de redactare, ca este o cantitate enorm de mare de informatii (deh, dupa o pauza de trei luni de zile….).

O sa scriem din ce in ce mai des despre vacante – unul din cele mai arzatoare visuri ale noastre a fost sa calatorim si in ultima perioada am inceput sa ne vedem visul cu ochii. O sa va povestim, intr-o ordine aleatoare si despre Mauritius, dar si despre peisajele perfecte din Magura pe timp de iarna. O sa va povestim si cam la ce ar trebui sa va asteptati daca mergeti in Austria cu copiii la schi, dar si despre una din cele mai bune alternative la Austria, mult mai cost-effective, evident, Arena Platos din Paltinis. Despre NYC vazut in doi si despre multe altele, in proportie covarsitoare cu copiii. Fiindca nu, nu ne putem imagina o vacanta sau un sejur fara ei. NYC a facut o exceptie, nu aveam cum efectiv sa luam copiii fiindca a fost chiar si pentru noi un tur de forta din care am iesit complet epuizati (in jur de 20-25 de km facuti zilnic pe jos).

O sa scriem si despre scoala si mai mult decat atat, o sa incercam, din nou, sa facem ceva pionierat si sa scriem despre provocarile vietii cu copii preadolescenti. Fiindca da, sunt provocari mari de tot si nu prea exista nimeni care sa scrie in acest moment despre asta si eu, cel putin, ma simt mereu ca pe niste nisipuri miscatoare. Nisa de parenting este in acest moment suprasaturata de informatii pentru parintii cu copii prescolari, abunda de activitati, ateliere, actiuni, do’s and don’ts, insa aproape nimic despre ceata care te invaluie odata ce copilul intra in invatamant. Si nu vorbesc doar la nivel educativ. Daca pana in 6 ani, tu, parintele esti cel care detine aproape toate parghiile si mingea este cel mai mult la tine in teren, apai dupa 6-8 ani, mingea iti este returnata, uneori in stil smash de catre copil si toti alfie kohn-ii si laurele markham nu te pot salva cand vine cate una din aia. Da, stiu, pentru multi nu prea e de inteles ceea ce spun. Pana nu ajungi acolo. Si nu, nu voi mai scrie despre perioada 0-6. A fost la noi, a trecut, am scris sute de articole pe subiectele respective, efectiv NU mai am ce scrie. Dar, voi/vom incerca sa trecem alaturi de voi prin jungla aceasta fascinanta a pre/adolescentei. Fiindca este fascinanta, jur!

Nu ne vom mai focusa extrem de mult pe „parenting”, cat mai mult pe viata de zi cu zi. Ca asta include si o doza de parinteala, nah, e de la sine inteles, insa nu vreau sa credeti ca aici mai este un blog de parenting autentic. Si nu vreau sa ma delimitez fiindca ar avea vreo conotatie negativa, nu! Insa nu mai scriu despre parenting asa cum o faceam. Parinteala e doar o parte din ceea ce suntem, ce facem noi, sigur, o parte majora, dar totusi, doar o parte. „Family lifestyle” suna mai bine? Ei bine, cam asta vom fi :)

O sa mai scriem si recomandari. Si poate vor mai fi si colaborari, marcate la fel ca in trecut cu tag-ul „Publicitate”. O sa scriem o gramada de recomandari neplatite, si nu stiu, cred ca le vom marca si pe acestea. Prea s-a ajuns in ultima vreme la o adevarata vanatoare si la o paranoia colectiva. Nu mai poti scrie ca ai descoperit ceva misto, ca sigur esti platit de aia. Daca as fi fost platita de fiecare data cand am recomandat ceva, apai cred ca bagam un Mauritius sau niste Maldive o data pe luna :)

O sa scriu de cate ori o sa am chef si despre ce o sa am chef. Si sa nu se supere nici brandurile sau agentiile, insa exista categorii de produse unde ar insemna sa fiu ipocrita sa spun ca noi consumam numai brandul x. Sorry, ca sa dau un exemplu, in frigiderul nostru coexista bine mersi intr-o totala armonie, o multime de branduri de produse lactate. Primul, laptele de la Napolact Bio, din ala de 3,8 grasime. Numai din ala cumparam, ala ne place. Iaurtul nu e Napolact, al meu e de la Olympus, ala de 10%, grecesc. Nu as putea manca alt iaurt, al lui Radu e Zuzu stors. Untul, daca nu e LaDorna, atunci sigur este de la Mega Image, cel bio. La smantana nici nu mai conteaza brandul, important e sa fie grasa. Cascavalul, daca nu e de la Hochland, sigur e de la 365, cel felii. Mozarella, chiar daca nu suport reclamele de la Delaco, well, e de la Delaco (cred ca as putea fi data drept exemplu, sa nu suport o reclama si totusi sa cumpar produsul!).

As putea sa va recomand toate aceste produse, in baza atributelor pe care, nah, le consideram noi ca fiind diferentiatoare pentru fiecare dintre ele, iar voi sa nu credeti ca-s platita de vreunii din astia? Sau ar putea Hochland sa nu se supere pe mine ca recomand si Olympus, dar si Napolact? Sau invers?

Sigur, nu acelasi lucru se poate spune despre alte zone, cum ar fi cea telecom. Si nu veti vedea la noi colaborari cu Vodafone sau Telekom fiindca nu le (mai) folosesc serviciile. Atata timp cat sunt client Orange si am o afinitate clara, deschisa si de mult declarata pentru brandul acesta, ar fi ipocrit sa ma implic in campanii alaturi de ceilalti.

Apropos, mi-am adus aminte, ca mai de mult,  mi s-a soptit ca pe zona de beauty (asta era la nivel de 2011-2012 cred) ori esti cu Sephora, ori esti cu Douglas. Si ca daca esti cu Douglas nu ai ce cauta la evenimentele Sephora. Marturisesc ca mi s-a parut o mare idiotenie. Ca dincolo de o masa comuna de branduri pe care le comercializeaza amandoua, fiecare are niste branduri proprii si fiecare are plusuri si minusuri pentru fiecare dintre noi. Cate dintre voi aveti carduri la ambele magazine? Eu am.

Trecand peste paranoia, repet, la noi veti avea campaniile platite marcate mereu cu tag-ul aferent. Altfel, daca, nu vreti sa cititi, treceti mai departe.

O sa scriem si despre viata sanatoasa si alegeri corecte, dar si despre cum mai calcam in strachini, o sa scriem si frivolitati, dar si chestii serioase, o sa scriem despre lupte interioare si demoni dar si despre bucurii si intamplari faine. O sa scriem si despre viata cu trei catei, despre toate emotiile, aventurile si experientele prin care am trecut cu ei, ca nu ne ajungeau streptococi betahemolitici, amigdalite, virusi coxsackie si alte prostii, ne mai trebuiau si caini raciti, otraviti sau deranjati la stomac. Dar o sa povestim si cat de mult si cat de minunat s-a schimbat dinamica familiei si ce mult inseamna niste catei, chiar daca nu stau cu noi in apartament, ci in curte.

E greu. O sa fie greu sa mentinem un ritm, fiindca orice ar fi, mai important este timpul petrecut cu copiii si ne-am promis sa lasam online-ul pe ultimul loc in ierarhia prioritatilor noastre, asa ca tot ce se poate sa mai avem pauze din acestea, mai ales ca de curand bona noastra, care a fost langa noi in ultimii noua ani si jumatate, a plecat sa creasca o noua generatie, de data asta in propria familie (ceea ce intr-un fel era un pas firesc, dar tot s-a lasat cu nostalgie multa din toate directiile) si in momentul asta chiar suntem doar noi si copiii. Si cateii :)

Deci, tot fara vreun plan editorial, dar cu la fel de multa placere, vom fi aici. Fiindca si acesta este, intr-un fel, tot copilul nostru.

PS: De data fac si fashion! Si cu voia bunului Dumnezeu, si a lui Tily, as vrea sa incerc si Everestul: sa fac video. Fugiti!

 

3 Comments

  1. Eu abia astept articolele voastre. Ma bucur de tot ce anunti aici. MAi ales articolele despre preadolescenti imi suscita interesul, dar si cele de lifestyle mi se par misto.
    Oricum, eu zic sa scrii in ritmul care va e voua potrivit, eu sunt dintre cititorii cu rabdare, care te citesc cu placere oricum oricand.
    :)

    Reply
    • <3 Multumesc mult de tot!!!!

      Reply
  2. Pe mine ma bucura ca ati revenit si subiectele abordate imi plac. De fapt, cel mai tare si mai tare, este ca sunteti asa..cumva..foarte naturali si foarte „normali” in tot ce scrieti—orice o insemna asta:))

    Reply

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *