Despre copii, sport si fast food sau despre cum sa alergam si apoi sa ne indopam

Faptul ca noua ne place sportul cred ca nu mai este un secret pentru voi. De mai bine de 4 ani alergam iar de anul trecut de cand am descoperit programul Revvolution pot spune ca lucrurile s-au schimbat mult in bine din perspectiva mancatului sanatos si in general a unei vieti sportive si sanatoase. Am incercat mereu si eu zic ca am reusit sa transmitem si catre Raducu, David si Rebecca principiile si credintele noastre despre ceea ce inseamna o viata sanatoasa in care sportul si alimentatia echilibrata sa reprezinte niste constante. Copiii nostri inoata, schiaza, merg pe bicicleta, alearga, au facut sau mai fac inca tenis, baschet si volei. Nu am incercat niciodata sa ii oprim atunci cand au dorit sa faca sau sa incerce vreun sport, i-am incurajat si ajutat si am cautat mereu sa gasim echilibrul necesar intre sport si celelalte activitati zilnice ce fac parte din viata lor. Mancatul sanatos si alimentatia echilibrata sunt lucruri pe care le-am imbratisat si le promovam zilnic mai ales catre copii de cativa ani. Nu vreau sa ne intelegeti gresit. Copiii nostri mananca, de exemplu, ciocolata sau alte dulciuri, mananca carne de porc sau orice altceva le place dar o fac in cantitati moderate si mai ales o fac stiind ca unele alimente mancate in cantitati mari le pot face rau. Nu am incercat niciodata sa ii oprim sa manance ceva dar le-am explicat mereu ceea ce credem noi despre anumite alimente. In plus, probabil lucrul cel mai important pentru orice copil, puterea exemplului a fost si este determinanta in obiceiurile si deprinderile pe care copiii le vor avea...

Douglas a adus in Romania Teaology, linie completa de ingrijire a pielii cu infuzie de ceai

Alaltaieri am participat la o lansare pe care o asteptam cu mare nerabdare, mai ales data fiind pasiunea mea pentru ceai. Ceaiul e unul din produsele fata de care manifest un comportament de tip obsesiv-compulsiv, fiindca in casa am in permanenta cel putin 15 soiuri diferite de ceaiuri. Si imi cam place orice fel de ceai, fie ca vorbim de ceaiurile din plante (primavara mergem in fiecare an sa culegem flori de tei, iar coditele de cirese nu se arunca niciodata la noi in casa), de fructe sau ultimul, dar cu siguranta nu cel din urma, ceaiul „ceai adevarat”, acela obtinut din frunzele de ceai. In povestea de azi despre acesta este vorba, despre frunzele de ceai si ceea ce se poate face cu ele in afara de a le transforma in ceai de baut. Si daca deja se cunosc proprietatile benefice ale ceaiului, cineva s-a gandit sa creeze o linie intreaga de produse de ingrijire a corpului si a fetei utilizand exclusiv infuzia de ceai ca ingredient principal, in locul apei. Este vorba de Teaology, un brand inca tanar pe piata dar care, din punctul meu de vedere promite foarte mult, mai ales ca exista enorm de mult potential de dezvoltare pe aceasta zona. Revenind la ceaiul nostru cel de toate zilele, sa stiti ca toate tipurile de ceai provin de la aceeasi planta: Camellia sinensis sau arborele de ceai, un copacel vesnic verde care creste atat la altitudini mici, cat si la altitudini inalte, atat in climat cald, cat si in climat umed, dar care este specific zonei Asiei. Ceea ce diferentiaza varietatile de ceai este in primul rand procesarea...

O vacanta la Legoland – tot ceea ce trebuie sa stiti

Miercuri dimineata am pornit din Viena spre Legoland (cei ce nu au citit prima parte a povestii despre vacanta noastra o pot face aici). Am pornit pe ploaie si dupa ce am trecut prin 20 de ninsori si peisaje mai iernatice decat in Ianuarie cand am mers la schi, dupa aproximativ 5 ore si 560 de km, am ajuns la Günzburg. Trecand peste aspectele legate de vreme, drumul a fost foarte ok. Se merge dupa cum probabil banuiti doar pe autostrada si pentru a scurta drumul va recomandam sa incercati rute ocolitoare la granita dintre Austria si Germania (unde de obicei se sta extrem de mult din cauza controalelor facute de nemti pentru prevenirea traficului de emigranti) si apoi sa cautati sa ocoliti Munchen-ul pe varianta cea mai putin aglomerata. Pentru informatii despre rute si drum puteti folosi cu incredere aplicatii ca Waze sau Maps (noi le-am folosit pe ambele, iar cele doua doamne de acolo sa stiti ca sunt pe aceeasi lungime de unda cand recomanda rute alternative!). Odata ajunsi la Legoland, ne-am prezentat la receptie pentru cazare si alte informatii si apoi am inceput sa intram in atmosfera. Noi am avut rezervare pentru cazare pentru doua nopti, Miercuri si Joi, bilete pentru toata familia pentru zilele de Joi si Vineri (cu priority pass pentru ziua de Joi) si o cina la unul din restaurantele din locatie pentru ziua de Miercuri. Totul este organizat extrem de „nemteste”. Pe la receptie am trecut o singura data, am prezentat voucherele, o domnisoara ne-a explicat ce si cum in detaliu, ne-a spus ca ei sunt acolo 24 din 24, dar ca...

O vacanta la Legoland – partea 1

Duminica aceasta ne-am intors acasa dupa o noua aventura destul de scurta insa extrem de intensa si plina, impreuna cu copiii nostri. Anul acesta am renuntat la obiceiul ultimilor ani de a ne petrece Pastele in Grecia la prietenii nostri de acolo (povestea lui 2015,povestea lui 2016 in mai multe etape: prima, a doua, a treia). Am profitat de faptul ca Pastele a coincis cu vacanta scolara de primavara si oarecum si cu ziua lui David si am ales sa mergem intr-un loc in care copiii nostri visau sa ajunga de multa vreme. Am planuit aceasta vacanta inca de anul trecut, atunci cand am ne-am documentat si apoi am facut rezervarile la Legoland Germania. Vacanta a inceput Vineri dimineata cand am pornit spre Sinaia pentru a ne petrece Pastele impreuna cu bunicii. Baietii au spart (aproape) toate ouale, nu s-au lasat pana nu au terminat impreuna cu sora lor “painea de la biserica” si s-au “incalzit” pentru ce avea sa urmeze jucandu-se ore bune cu Lego-ul Duplo, care a fost exilat la Sinaia de acum doi ani. Cand s-au plictisit de Lego, am profitat de soarele de afara si am pornit la o plimbare pe Cumpatu. Am ajuns si la Escapade Adventure Park, parcul de aventura pe care l-am descoperit anul trecut si de care copiii nostri s-au indragostit efectiv. Dupa cateva ture pe traseele din parc am mers sa le sustinem pe fete la sesiunea de tras cu arcul. Luni dimineata ne-am trezit cu noaptea in cap si la ora 6 am pornit spre Legoland. Drumul a fost ok, destul de liber pana la Budapesta. La vama erau...

Baietii din viata noastra

 „Hai ridica-te odata de jos, care e problema? Ai cazut nitel. Plangi ca o fetita, uite ca rad cei din jurul tau de tine”   „Cat ai de gand sa ii mai dai tzatza? Pana la 18 ani? E baiat mare acum” (NB: avea doi ani si vreo doua luni)   „Cand ai de gand sa il tunzi? Arata ca o fetita, baietii trebuie sa fie tunsi scurt”   „Ce faci, Raducu, cum te supara cineva cum te duci la mami si iei tzatza in gura? Pai e frumos, sa fugi sub fusta mamei cum esti suparat?”   „Vai, cat de frumos este, e ca o fetita de frumos!” Astea sunt doar cateva fraze pe care eu le-am auzit, spuse de catre altii, unii dintre ei membri apropiati ai familiei, mie, in calitate de mama in legatura cu unul din baietii mei. Dincolo de gradul de rudenie pe care il am sau nu cu autorii spuselor, pe mine ma socheaza cultura aceasta a „calirii” baietilor, inca din frageda pruncie. Ma lovesc de ea inca de cand s-au nascut, iar acum, de la o vreme incoace, mai ales de cand este Rebecca la scoala, ma lovesc de reversul ei. Fiindca la scoala, INVARIABIL, discutiile se poarta in jurul comportamentului baietilor, care dintr-odata a devenit prea agresiv, prea brutal. Baietii s-au transformat cumva deja si li s-au pus etichetele de „rai”, „agresivi”, „pusi pe prostii”, „agitati”. Baietii in scoala devin problema mereu nerezolvata. Fetele sunt fetele doamnei, sunt gentile, dragute si frumoase, baietii, in opozitie sunt mult prea agitati, mult prea energici si degeaba li se spune sa stea cuminti, ca...