In ultimul an am calatorit foarte mult cu copiii si este poate, cea mai mare bucurie pentru mine faptul ca avem cum sa facem asta. Am fost in Thasos de doua ori (doua drumuri de cate 1200 de km plus plimbarile pe insula care au cam totalizat inca cel putin 1200 de km), la mare la noi, la Olimp de doua ori, Magura de nu mai putin de cinci ori, Paltinis, Voineasa-Obarsia Lotrului-Transalpina, Mauritius (30 de ore petrecute in avion si/sau aeroporturi), Galtur/Ischgl (3400 km dus-intors) si Legoland (3500 km dus-intors), plus nici nu mai mentionez Sinaia, la casa bunicilor. Si tot atatea bagaje am facut. Am facut bagaje pentru o luna, bagaje pentru weekend, bagaje pentru schi, bagaje pentru plaja, bagaje cu limita stricta de spatiu si kilograme, bagaje pentru zece zile fragmentate in 5 cazari diferite in 5 orase din patru tari. Numai citind si ma ia pe mine ameteala :)

Dincolo de partea misto a vacantei se afla partea de logistica, operationala, care nu e cel mai usor lucru, insa avem si aici, la fel ca in aproape toate celelalte aspecte ale vietii de familie, retete, sau cum le spunem noi, proceduri :). Ce e cel mai provocator e aftermath-ul, cand ajung acasa si despachetez, sortez tot ceea ce nu am sortat in vacanta si masina de spalat lucreaza la foc continuu si uneori am senzatia ca muntele de haine nu scade deloc in inaltime :))). E distractiv insa sa imperechezi in medie 50-60 de perechi de ciorapi (uneori si mai multe).  Si nu, nu avem noi vreun fetis cu sosetele, insa daca inmultiti 10 zile cu o pereche de sosete cu cinci membri ai familiei, va da fix 50 :) Asta iarna cand am fost la schi a fost si mai distractiv, fiindca am avut in medie cate doua perechi de copil pe zi :))))

  1. Revin la ce spuneam acum trei ani in articolul cu bagajul de vacanta: rulati hainele. Tricourile, maieurile, pantalonii, toate pot fi rulate si nu numai ca ocupa mult mai putin loc in bagaj insa se si pastreaza mult mai bine si se sifoneaza mai putin. La finalul articolului aveti niste tutoriale interesante, cu o gramada de sfaturi foarte practice, care pe mine chiar m-au ajutat in trecut. Ca si alte sfaturi: bagati sosetele in incaltaminte, evident rulate in prealabil. Rulati tot ceea ce se poate rula, inclusiv chilotii. Sa nu credeti ca va ia mai mult timp decat de obicei, poate doar la inceput, pana va obisnuiti.
  2. O descoperire pe care am facut-o acum un an sunt asa numitele „packing cubes”. Noi am comandat unele din SUA (ni le-a adus un prieten de acolo) si sunt life changing.  Noi avem doua seturi din acestea si regret acum ca nu am cumparat si pentru copii, fiindca realmente schimba cu 180º felul in care impachetezi. Intr-un set din ala de trei bucati eu mi-am pus toate hainele pe care le-am avut la schi, inclusiv fleece-urile, pantalonii de piele (aia care se pun pe sub echipamentul de schi), toate perechile de ciorapi tehnici, in fine, cam tot ce ii trebuie unui om, timp de o saptamana. In cubul mic, de regula intra tot ceea ce inseamna lenjerie de corp (chiloti, maieuri), pijamaua/haine de casa, ciorapii, in cubul mare intra tricourile/alte bluze si eventual pantalonii/blugii si in cel plat imi pun de obicei fie obiectele voluminoase (in iarna au fost puloverele) fie obiectele care sunt mai pretentioase (fuste, camasi, rochii). Ca sa va faceti o idee, in cel plat pot intra in jur de 15 rochii sau fuste. La noi inca nu am vazut astfel de cuburi, insa daca stiti vreun furnizor local, please share it :) vreau sa cumpar si pentru copii cate un set din asta.
  3. In continuare sustin ca e util intinsul hainelor pe pat (ale celor pe care vreti sa le luati cu voi in vacanta), pe mine ma ajuta mult de tot, mai ales cand vine vorba de hainele mele. Le intind, vad cum si ce pot combina, ce merita sa imi iau, ce nu.  In felul acesta chiar am descoperit niste combinatii de tinute la care nici nu avusesem cum sa ma gandesc cu hainele in dulap. Tot in felul acesta de regula renunt fara nici cel mai mic regret la cel putin o treime din cantitatea initiala. Ceea ce il face (pe exercitiul de a intinde hainele pe pat util chiar si in everyday life, nu numai inainte de plecari). Cu hainele baietilor e simplu, nu intind nimic,  la tricouri, par example, formula de calcul este numarul de zile plus inca doua-trei, sa am de back-up si la pantaloni cam o pereche la doua zile (depinde mult de perioada anului, de locul in care mergem, fiindca la Magura, de exemplu, dublez numarul de pantaloni :)).
  4. Responsabilizati-va copiii si implicati-i in operatiunea bagajul. Rebecca isi pregateste singura bagajul de mai bine de trei ani deja. Eu doar mai trec rapid in revista ce si-a pus, fiindca s-a mai intamplat cand era mai mica sa uite sa puna pijamaua de vreo doua ori si o data nu isi pusese deloc sosete :). Insa in momentul asta as putea-o lasa fara niciun fel de probleme sa isi inchida singura valiza. Pe Rebecca am invatat-o intr-un mod foarte simplu: sa o ia din interior spre exterior si de sus in jos. Adica sa isi puna mai intai „primul strat” – maieuri, chiloti, ciorapi, pijama (cu variatiunile aferente, sosete, ciorapi mai grosi, dresuri), dupa aceea al doilea strat: tricouri, bluze cu maneca lunga, pulovere/hanorace, pantaloni (scurti, lungi, whatever, in functie de destinatie si anotimp), rochii, fuste (daca e cazul), dupa aceea obiectele particulare (costum de baie/caciula/manusi, repet, in functie de destinatie), la final incaltamintea, accesoriile (o curea si ce ii mai place ei sa poarte), si trusa ei de ingrijire (deodorantul, elastice de par, peria si alte girlie stuff). In curand planuiesc sa il initiez si pe David in tainele impachetatului mai ales ca si-a si exprimat dorinta de a face asta, si il va ajuta pe foarte multe alte planuri. Este o oportunitate nu numai de responsabilizare ci si de invatare si de ce nu, si de joaca :)
  5. Rucsacul cu activitati pentru copii. Avem un ghiozdan pe care si-l pregatesc ei singuri cu obiectele cu care se vor juca/pe care si le doresc, de la animalutele cu care dorm noaptea si pana la jocuri de societate si carti de citit/colorat. In general nu isi iau obiecte voluminoase si pe cat posibil nu ii las sa isi ia obiecte prea mici. M-am cam saturat, sa fiu sincera, sa caut strumpfi minusculi rataciti, sau cum ni s-a intamplat de curand la intoarcerea de la Legoland cand am rascolit efectiv toata masina in cautarea unui omulet Ninjago scapat din mana de Raducu in timpul somnului de pe drum.
  6. Fiindca suntem multi si mai cu mot, cand plecam cu masina avem un alt rucsac special in care punem tot ceea ce inseamna cosmetice, medicamente si alte obiecte de uz personal (placa de par, prelungitor, solutia de lentile de contact), plus cele sezoniere (creme cu factor de protectie, repelent de tantari si altele). Nu plec fara medicamentele de stricta necesitate – antitermice, medicamente pentru stomac, antialergice, trusa de prim ajutor (lista de acum trei ani este valabila in mare masura in continuare). Da, este un rucsac voluminos, saracul cantareste niste kilograme, fiindca deh, piesa cu piesa se aduna. Sunt cinci periute de dinti si patru paste diferite (!), un gel de dus in cantitate mare, sampon (la comun) si balsam pentru noi fetele. Fiind cinci nu avem cum sa folosim miniaturi de calatorie, nici la sampon si nici la alte produse, fiindca le-am termina intr-o singura seara. Ca idee, sa stiti ca la DM au o zona speciala la zona de cosmetice unde au de toate in varianta miniaturala. Miniaturile sunt sfinte insa cand vine vorba de propria-mi trusa si nu ma refer numai la creme ci si la deodorant, apa micelara, etc. Mai am un motiv pentru care prefer sa le pun la gramada si nu in fiecare valiza cu haine: evit accidentele. Ca orice se poate sparge sau varsa, oricate masuri de precautie mi-as lua. Ce mai pun? Cateva articole de curatenie: niste spirt (pitic personal, disregard him, sper doar ca nu-s singura cu acest pitic la purtator), un pic de detergent praf, niste carpe/lavete
  7. Indiferent de numarul valizelor, de fiecare data luam in plus o geanta goala, din aceea care se strange, de fas, nimic fancy in care punem hainele murdare din primele zile. Geanta aceea ma ajuta foarte mult si la organizarea ulterioara, la plecatul inapoi acasa si imi ofera „spatiul” necesar in gentile cu haine bune pentru a separa urmatoarele haine murdare de cele ramase inca nepurtate. Nu stiu cat de clara a fost exprimarea mea, cert e ca pe mine geanta asta ma ajuta mult in gestionarea garderobei celor cinci membri.

Daca e sa ma analizez un pic, sa stiti ca aproape mereu iau mai multe lucruri decat trebuie, insa foarte rar am fost prinsa pe picior gresit (cum a fost in iarna cand am subestimat cheful copiilor de a se juca in zapada si in consecinta am subevaluat numarul perechilor de sosete necesar). Cantitatile sunt mari si valizele copiilor au inceput sa capete dimensiuni apropiate de ale noastre ca volum, chiar si numai daca ma refer  la incaltaminte unde suntem pe picior mare (Radu poarta 45, eu si Rebecca purtam 38, David se duce spre 35, doar Raducu este pe la un 32, practic suntem 4 adulti si un copil!). Intr-adevar am scapat de tot calabalacul pe care se presupune ca trebuie sa il cari dupa tine cand copiii sunt mici (calabalac pe care noi, de altfel, dupa ce am prins experienta, mai ales la copilul nr 3 nici nu l-am mai luat de acasa), insa configuratia lucrurilor si a bagajelor se schimba mereu, asta e singurul detaliu care ramane neschimbat! :))).

Vacante frumoase sa aveti si sper ca am fost de ajutor!