Radiografia unei zile perfecte

Va previn, o sa urmeze multe fotografii. In timp ce trei patrimi din prietenii de pe facebook au ales litoralul pentru minivacanta asta de 1 Iunie & Rusalii (multumim, Itsy Bitsy pentru 1 iunie!!!!), miercuri dupa amiaza am luat copilul mare direct de la scoala, cu uniforma si ghiozdan cu tot si am plecat glont spre Magura. Joi si vineri am stat cuminti (mai putin vineri cand am avut proasta inspiratie de a merge la Dino Park, noi si alte cateva mii de parinti cu copiii lor), insa sambata ne-am pus pe cai mari, ne-am trezit si noi mai devreme, am dotat copiii cu bocanci, ne-am umplut rucsacurile cu apa din belsug si ceva echipament de ploaie/racorire brusca/etc si am plecat cu cinci copii in drumetie, spre Cabana Curmatura, un traseu pe care eu si Radu il mai facusem toamna trecuta, dar fara kinderi. Acum ne-am zis ca ce-o fi o fi, in cel mai rau caz facem cale intoarsa daca nu duc copiii tot urcusul. Traseul nu este unul foarte dificil, insa este mult de mers, iar partea a doua a sa inseamna un urcus sustinut, pe alocuri chiar destul de abrupt. Raportez gradul de dificultate in primul rand la copii si la capacitatea lor de a face un efort intins pe mai multe ore. Ai nostri s-au descurcat de minune si daca ziceam ca se vor lati cand ajungem acasa, surpriza, au mai avut resurse sa alerge prin ograda inca cateva ore dupa terminarea traseului, cu aceeasi energie. Traseul a durat in total sase ore, cu aproximativ o ora de pauza binemeritata la cabana Curmatura, unde au...