Cand o casa devine acasa

Acum vreo doua saptamani IKEA mi-a pus intrebarea asta: “Ce inseamna pentru tine “acasa”?” si m-am gandit ca cel mai simplu ar fi sa las imaginile sa vorbeasca singure si a iesit filmuletul acesta, pe care l-am facut dintr-o suflare si care m-a emotionat mai mult decat m-as fi asteptat. Si tocmai din acest motiv, fiindca mi-a intrat la inima intr-un mod in care nu ma asteptam, vreau un pic sa si dezvolt ideea asta de “acasa” si sa povestesc si in cuvinte ce inseamna pentru noi. Eu stau de 15 ani in casa in care locuim in prezent. Pentru mine este a doua casa in care locuiesc pe termen lung si atasamentul fata de ea este greu de estimat sau de exprimat in cuvinte. Este casa in care m-am bucurat sau am plans, in care am dat petreceri si am sarbatorit in care s-au nascut si cresc copiii. Acest acasa al nostru face parte din familie. E ca un organism viu, care s-a schimbat si s-a dezvoltat odata cu noi, cu venirea fiecarui membru nou in familie (inclusiv venirea cateilor a remodelat un pic lucrurile). E locul in care ne regasim pe noi insine, locul in care ne recapatam linistea si suflul dupa o zi nebuna si plina, locul in care am venit cu copiii de la maternitate, au facut primii pasi dar au si tras primele cazaturi. O simt vie si am acest atasament profund fata de ea poate si pentru ca nu sunt deloc genul nomad, si prefer constanta si continuitatea in detrimentul schimbarii. Ma gandesc ca totusi nu e o problema de adaptabilitate, ci doar de...