Despre gradinita si scoala

Incepand de anul acesta David merge la o gradinita de stat din cartierul nostru. Gradinita si scoala de care ea apartine, sunt printre cele mai cautate din Bucuresti, copiii vin acolo de peste tot nu doar din Cotroceni, se fac buletine flotant pentru a avea acces mai facil.    Anul trecut David a mers pentru 3 luni la Olga Gudynn la aceasi educatoare pe care a avut-o si Rebecca dar, din motive de imbolnaviri dese (nu doar ale lui ci si ale copiilor din grupa lui) ulterior l-am retras si acum am hotarat sa-l ducem la gradinita de stat. Am luat in calcul aspectele financiare si faptul ca undeva la inceputul lunii Mai am gasit intamplator 3 locuri libere la gradinita mult “vanata” de toti parintii din cartier si nu numai. :) De dusul si luatul lui David de la gradinita ma ocup eu aproape exclusiv si din motive legate de faptul ca David este “baiatul lui tata” si datorita faptului ca de vreo 4 luni timpul (lipsa unui job stabil) imi permit acest lucru.   Impactul cu noul mediu a fost destul de lin si aproape fara probleme pentru David dar pentru mine, cel putin dupa prima saptamana de gradinita, in calitate de tata au aparut destul de multe lucruri care ma surprind (si in bine si in rau) aproape in fiecare zi. Unele din aceste lucruri le-am povestit si Bogdanei, pe altele am incercat sa le ignor si apoi m-am tot gandit daca sa scriu despre ele…asta pana ieri.   Am sa incep cu lucrurile bune: –          In gradinita este curat chiar daca cladirea, dotarile, jucariile, bancile...

Făt Frumos și DN1

–> Dacă vrei să iei o gură de aer curat, trebuie să ieși din oraș, că aici nu respiri decât moloz, praf și alte variațiuni pe aceeași temă. Ca să ieși din oraș, trebuie să te iei la luptă cu marele DN1. Și ca să faci 120 de km ca să ajungi la prima stațiune montană de pe mirifica Valea Prahovei, trebuie să MERIȚI! Adică, să treci prin diverse probe de îndemânare și inteligență, intocmai ca eroii noștri mitologici. Te lupți mai întâi cu Adună-Tot, un monstru cu mii de capete dotate cu țevi din care iese un fum negru și un miros halucinant. Trebuie să te faci mic, să te strecori cum poți și cât mai nevăzut să îți faci loc. Tactica recomandată: divide et impera. Centimentru cu centimentru. Proaspăt scăpat din această încercare, te confrunți cu următorul monstru: Rupe-Tot. Rupe-Tot apare in mii de ipostaze, de la antica Dacie 1300 la ultimul bolid încă nelansat pe piață. Rupe-Tot fie refuză cu obstinație să ți se dea din cale, deși rulează pe banda a doua cu amețitoarea viteză de 40 la oră, fie ți se asează în cocoașă, îți bagă xenoanele, iar după, preț de incă vreo 20 de km te șicanează non stop, fie punând brusc frână în fața ta fie tăindu-ți calea cu încăpățânare. Tactica recomandată: ignore. Știu, e cel mai greu, dar dă rezultate. Următorul monstru este nevăzut, însă își face simțită prezența prin o serie de tertipuri, pe care chiar nu ai cum să le eviți, și ai cele mai multe șanse să ieși cel mai șifonat din aceasta confruntare. Acest monstru îți pune...