Vorbeam eu linistita cu Raluca saptamana trecuta, usor amuzata, dar in acelasi timp ingrijorata. Ma plangeam de cate mi s-au intamplat si ii spuneam ca vreau sa scriu un post intitulat „What next?”. Nu l-am mai scris. Acuma ma gandesc ca poate mai bine il scriam. Raluca imi spunea o vorba de duh din buni-strabuni. Cica „Dumnezeu ii da fiecaruia sa duca atata cat poate”. Hmmm, atuncea, it is enough for me. Macar pentru moment.
Caci la momentul la care am vorbit cu Raluca, adicatelea martea trecuta, implineam exact o luna de cand boala a venit peste noi si n-a mai plecat. Si ca sa fac un mic remember, mai intai am fost toti raciti un pic, dupa care David s-a bagat la o otita nasoala, cu nemancatelea, caca verde nergru, mancat cu seringa si in sfarsit recuperat. Chiti racita si ea, dar totusi nimic nasol. Eu am behait, m-am tratat, dupa care m-am calmat. Dupa care am vrut sa plecam la Sinaia. Iar Rebecca a facut-o de oaie, si a luat un virus de la gradi care da o chestie care se numeste herpangina virala. Cu dureri de fata, febra mare, voma, diaree, dureri de cap, musculare, lipsa de pofta de mancare samd. Moment in care si el a inceput sa tuseasca. Cica tuse reziduala. Care s-a transformat trei zile mai tarziu in bronsita astmatiforma cu wheezing si raluri pulmonare sanatoase. Moment in care am inceput si eu sa tusesc. Baga seria doi de antibiotice la copii, baga aerosoli la greu. Nume grele: Zinnat, Cedax, Dexametazona, ACC, Flixotide, Adrenalina, Ventolin. Plus Ketof, Nurofen, Panadol, Sinupret, Aerius, Rhinatiol, Tantum Verde, Ambroxol. Se fac copiii mai bine, eu tusesc in continuare. Intre timp, vizite dese la dentist ca sa imi omoare incetul cu incetul un nerv, in incercarea de a evita o anestezie. Asa a trecut o luna. Si asa ajungem la momentul convorbirii. Ah, cu o zi in urma fusesem in ultima vizita la dentist, pentru momentul culminant, care s-a transformat in chinurile chinurilor, deoarece nervul mai avea un frate,viu, teafar si nevatamat. Si ajunsesem acasa de la dentist plina de o urticarie infiorator de scarpinacioasa.
Dupa convorbire, ies la fotografiat pentru tema de joi. Revin acasa plina de bube pe picioare, iar mancarimi criminale, parca aveam picioarele muscate de o suta de tantari. Ma duc la dermatolog, ma primeste fara programare. Verdict: alergie la mancare. Eu???
Miercuri, ma duc cu Rebecca pana la doctorita de la ORL. Stabilisem sa o vada, pentru ca in ultimele zile ne tot intreba de fiecare data cand vorbeam cu ea „Ce-ai ziiiis??”. Audiograma, impedanta. Verdict clar: otita seroasa. Copilul nu se prefacea, chiar nu auzea! Iar medicamente, iar interdictie la iesit afara, in colectivitate, oriunde. Copilul mic in continuare spre vindecare, mai cu momente de tuse sau de wheezing, dar extrem de rare.
Sambata dimineata. Copilul mic incepe sa tuseasca iar si sa suiere in respiratie. Eu tuseam in continuare. Ma bate pe mine un gand, ca poate eu sunt sursa tuturor problemelor, ma imbrac si ma duc la vecinii de cartier, Medsana, sa imi fac o radiografie. Verdict: pneumonie mixta viro-bacteriana laterala dreapta. Zbang! Imi petrec tot weekendul incercand sa ma ridic din propria cenusa. Ma misc ca o taratoare prin casa, caci ma doare toata carnea de pe mine. Sunt subfebrila, iar daca ma aplec imi vine tot sangele in cap, si senzatia este sa ma duc direct in cap. Bomboana pe coliva, aseara s-a intamplat momentul decalotarii finale, care s-a lasat cu ceva sange, si bineinteles cu urlete in timpul noptii la fiecare repriza de pishu.
Moment in care eu zic stop joc! Gata frate, nu mai imi trebuie! Sunt cu nervii la pamant, am copii indopati cu medicamente, eu tusesc ca tuberculosii. Imi ajunge! Cu ce dracului am gresit? Chem preotul sa faca sfestanie, ca nu se mai poate asa.
Si acuma rectific! Chiar mi-e dor de cateva din chestiile din postul anterior. Cum ar fi aia cu dormitul pana la pranz. Ca acuma cersesc chiar si cinci minute la laptop. Iar vineri am examen. La ceva care se numeste „Decision Suport Models”. Cah!
:s…bogdana…. hai stop joc, ca nu mai pot eu gandindu+ma la cat nu mai poti tu… adica..apreciez ca poti duce, dar..
ah, stiam ca somnul pana la pranz e imbatabil. eu m-am decis sa folosesc sfaturile alinei si adei si din 22 noiembrie incolo sa dorm pana in ziua z.
bafta si sanatate
maria, somnul pana la pranz e sfant!
mda, eu sper ca smaranda sa fie lenesa ca mine de mica.
bre, da m-am saturat eu! gata, ia-ti antibioticul si fa-te bine odata!
Adta cu decalotarea insa nu mi-a placut,la ce v-a tgrebuit? noi n-am prestat asa ceva si e super ok printul mostenitor.
Maria, daca tii fata in brate nonstop si esti sigura pe tine cand se naste, o sa dormiti. Cu ea la tine pe burta, dar o sa dormiti:D
tzatza la cerere si brate sunt cheia marilor succese, mi-au trebuit 3 saptamani ca sa inteleg asta, la Sofia….
pe Gh l-am luat la sigur din secunda 1 si culmea, a dormit si-n pat la el:D
Bogdana chiar e cazul sa va opriti ca ati bolit destul .
Sa va faceti bine o data dragilor, da ?
Pup frumosii.
bogdana, stiu ca poate-ti suna ciudat, dar poti sa incerci si sa te rogi de-a-devarat!ai sa vezi ca ajuta!
sigur va faceti bine odata cu prima zapada, ai sa vezi!
sanatate multa, numai ganduri pozitive de la noi si merci inca odata pentru cadou!
Aoleu, aoleu, si mai poti? Ca pana am ajuns la final mi se invartea capul. Ma gandesc ca al tau este mult mai rau!
Sanatate multa, multa! Radu este bine, pe pozitii?
Tocmai vroiam sa bag un nas pe aici sa intreb cum v-ati reparat, si cand colo.. Uf. Asteptam vesti bune, si repede!
Sanatate multa, dragilor, ti-am scris si in privat.
sanatate la toata lumea, o sa treaca si asta
Ooooooohhhhhhhhhh, sanatate multa, multa.
Aoleu, ce ati tras.
atata ghinion nu am mai vazut de mult :(. va dorim sanatate.
Valeu….da voi chiar aveti „activitati” nasoale! de cand am plecat numai peripetii ai avut! Ia…hai ca vin acasa in weekend…sa va faceti bine da? Poate, poate va mai vad si eu la fata in parc la Floreasca! Sanatate multa si pupici la frumosi!
Dumnezeule, ce a fost la voi acolo! Horror! Bine ca a ramas intreg si neatins, sotul. A avut el grija de voi, da? Si noi am trecut prin ceva asemanator iarna trecuta, insa toti trei, cu febra 40! Nimeni sa ne doftoriceasca, singuri si morti-copti. Nu stiu cum am reusit sa avem grija unii de altii, in halul in care eram. Cu somnul pana la pranz sa zicem ca am noroc, ca bebe doarme pana la 11-11.30 dar….asta pentru ca noaptea pana pe la 4-5 dimineata, se trezeste urland de vreo 3-4 ori…Am insa prietene, ale caror bebei se si le trezesc la 7 dimineata dar la 9 seara trag pe dreapta, nu ca in cazul nostru la 11-12 noaptea.
Wow,Doamne,prin cate ati trecut!
Multa sanatate va dorim .Ne lipsesc postarile vesele ale mamicii de Chiti si Biluta.
Stiu ca suna babesc dar tinctura de echinaceea este buna pt imunitate.Poate va ajuta oarecum.Se da si la copii,deci Chiti ar putea lua.Numai bine ,Bogdana!