Care vine dupa Marele Inghet. Ca el este vedeta acestui post. Pe care puteam la fel de bine sa il numesc Ice age? Sau Ice Factory? Cum vreti.
Zilele de gheata s-au cam dus, dar totusi nu pot sa nu povestesc intamplarile noastre din epoca de gheata. Noi stam la ultimul etaj. Primele zile cu temperaturi de Polul Nord au produs la fereastra casei noastre un turture de vreo patru metri lungime, cam 60 de cm in diametru, cantarind dupa spusele celui care l-a dat jos in jur de 100 de kile. Care arata cam asa:
Eh, asta a fost doar inceputul. Doua zile si -20 de grade mai tarziu, ne-am trezit cu burlanul acoperit de un strat urias din acelasi material. Numai ca perfida gheata nu s-a mai multumit doar cu burlanul ci a atacat si pervazul si geamurile mele. Iar in contactul cu caldura din casa, s-a transformat in apa, si-a facut drum ea stie pe unde si mi-a facut baltoaca in casa. Geamurile s-au acoperit de tot felul de forme ciudate, care ziua se topeau cat de cat iar la disparitia soarelul inghetau la loc, pervazul s-a pricopsit cu o banchiza de 15 cm de gheata grosime, iar noi cu apa.
Joi a fost ziua in care exasperata de cata apa incepuse sa se adune pe terasa, mi-am suflecat mainile, mi-am pus cizmele in picioare, haina muncitoreasca, ochelarii de soare, am deschis geamul, am turnat oale de apa fierbinte, vreo trei kile de sare si m-am apucat constiincioasa cu ciocanelul in stratul de gheata. Cam asa se prezenta situatia in momentul in care m-am apucat de treaba:
Si pe landscape:
Si detaliu:
Patru ore mai tarziu, reusisem sa dau gheata de pe aproximativ trei metri de pervaz. Mainile nu mi le mai simteam, parul era ud de la cata apa cazuse in capul meu, ochii, desi protejati de ochelarii de soare gen libelula ma usturau de cata sare imi sarise in ei. Moment in care am spus stop, si am incercat sa inchid mastodontul de geam. Care de la cat a stat deschis a inghetat si nu a mai vrut sa se inchida. In fine, nu mai detaliez, am reusit sa inchidem si geamul dupa inca o ora, realizand cu dezolare, ca tot ce am facut a fost in van, ca deja stratul de gheata incepuse sa se refaca cu puteri sporite pe pervazul meu proaspat curatat.
Prima serie de gheata:
A doua serie de gheata:
Turturii. Un element care nu trebuie sa lipseasca din chiuveta nimanui. Alaturi de oala in care am facut pudding de la Dr Oetker:
A doua zi era identic si la fel, parca nici nu as fi muncit ca papagalul cu o zi in urma. Plus de asta, geamurile erau pline de stropi albi, patternuri facute de la datul meu cu ciocanul in gheata semi-topita de sare.
Un mic pod de gheata:
In plus, bomboana pe coliva, mai rasarise si un turture care se tinea intr-un fir de plasa, plasa distrusa de mine cu o zi in urma, tot din cauza ghetii. Turturele a crescut sustinut pana sambata seara, cand intr-un final previzibil, dupa ce a ajuns aproape cat geamul de lung, firul de plasa nu a mai putut sustine greutatea si s-a dus la vale. Iata-l in centrul imaginii (il am si filmat balanganindu-se, dar am zis sa nu exagerez prea mult cu postul asta, si-asa si mie mi se pare SF):
Alte formatiuni ciudate, rasarite dupa munca lui Manole de joi:
Si o perdeluta delicata de turturi:
Si inca o perdeluta delicata:
Si faimosul burlan:
Dupa cum se poate vedea de mai sus, burlanul este in continuare acoperit, pe toata lungimea lui de zece metri, sper doar sa se tina bine pe picioare si sa nu plece spre casa vecina de la atata greutate, ca altfel am incurcat-o ca sa zic asa. Nu eu personal, dar oricum. Nu credeam ca o sa ajung sa ma bucur ca vad ploaie, dar chiar ma bucur numai cand ma gandesc la cate tone de gheata se duc pe apa sambetei de pe acoperis.
In balcon, din zapada adunata, am improvizat un om de zapada, cel mai rezistent din cati am vazut eu pana acum. Are aproape doua saptamani, si nu si-a pierdut decat ochii deocamdata:
Si la final, un David adaptat celor cinci ore in care a stat geamul deschis:
Acum ploaia s-a transformat in ninsoare. Stiam ca ne ocoleste codul ala colorat. Cand se termina? Eu zic asa: AMR 28 de zile si vine baba mea. Cinspe grade, cer prea mult?
Dzeule, ce turturi! Pai astia sint si foarte periculosi, daca se rup de acolo si cad, nici nu vreau sa ma gindesc sa fie vreo fiinta vie pe linga cladire.
Nici mie nu-mi place frigul, asa ca te inteleg perfect. Meriti o medalie pentru lupta ta cu gheturile, pe bune. Cica o sa fie in jur de zero grade vreo doua saptamini de acum incolo, cel putin asa zice pe accuweather.com. Deci nici f frig, dar nici suficient de cald, ca sa topeasca toata gheata, din pacate.
Frumoase poze! Dar cum de mai aveti timp sa scrieti si sa fotografiati cu asa un gandacel dragut si cu privire curioasa?
Sa stii ca am ras. Nu de situtie (pentru asta te-am compatimit, sincer), ci pentru umorul scrierii. Adica e bine. Ca inca ti-ai pastrat umorul. Altfel cica de fapt clima asta e normalul, astea sunt iernile cu care au trait bunicii nostri si asa ar trebui sa accepte si generatiile actuale. Asa cum noua aici, downunder, ni se explica ca temperaturile de peste 35 nu sunt anormale, ci in legea firii. Per ansamblu insa la noi nu e asa tragic, pana acum n-am avut decat vreo 5 zile cu totul de peste 40, vara asta. So, veniti incoace? :)))
Dacă nu erau ţurţurii, ce mai fotografiai?
Nati, doar cele doua pisici negre care isi fac veacul pe aici ar putea fi ranite (si sincer nu as regreta) asa ca don;t worry~!
Lulu, bun venit pe aici. Timpul e la mare pret aici, si e chiar un eveniment ca am reusit sa scriu atat de mult si sa pun atatea poze!
Alina, ce sa fac mama? Azi am dat din balconul vecin un strat de vreo 10 cm de gheata. Cam patru mp. Noroc ca azi am avut zero grade si sub banchiza era si apa, si nu m-am chinuit decat o ora, ca altfel lucram la foc continuu doua zile si doua nopti. Si uite asa am umplut o cada de gheata.
Si acuma ma intelegi cum imi intra mie unghiile in gat cand vad plaje, ape :)
@Zam Fir bun gasit! sigur gaseam ceva mai interesant! si-asa din punct de vedere estetic pozele sunt un dezastru si complet lipsite de valoare. mai exista doar ca au valoare documentara si istorica pentru mine :)
Da, ai motive serioase sa urasti iarna .
Muuuuuuuulta rabdare !!
eu zic sa procedezi in felul urmator:
*imprejmuiesti langa bloc o zona „sigura”
*urci pe bloc cu o lopata si dai zapada d’acolo; astfel incerci sa inlaturi cauza
mugur, bun venit! Crede-ma ca varianta asta a fost prima pusa in discutie inca de cand au aparut primii turturi. Numai ca nu se poate face asta nici macar cu alpinisti. asta daca vrem sa ramanem cu tabla pe casa… altfel, asteptam zilele mai calde, cel putin 3-4 la rand la cata zapada si gheata s-a adunat.
Bogdana, din pacate iarna nici pe departe nu are de gind sa plece: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6877832-cod-galben-ninsoare-vant-puternic-sambata-pana-luni.htm
Dupa ce soare e momentan afara, mi-e si greu sa cred ce ne asteapta in we.
Eee, acuma s-a facut portocaliu, mama lui de cod… :((
da, nati, iar la mine e totul alb. alb, alb, alb
si turturi. multi turturi…