Chiti. Am fost urecheata ca nu am mai vorbit despre ea. Uitandu-ma in urma, am realizat ca, da, intr-adevar, am neglijat-o. Virtual vorbind.
Asa ca azi dimineata, am inceput prin a-i lua masurile. 112 cm, 22,9 kile si prima pereche de pantofi cu numarul 30. Asta este Chiti in cifre.
In cuvinte, Chiti devine din ce in ce mai nevricoasa, ca o mica domnisoara. Domnisoara Goe, as putea spune. Ultima criza marca „Chiti” s-a desfasurat azi dimineata. Subiectul: sosetele. Nu din astea lungi, ca din alea scurte. Nu din astea groase, ca subtiri. Si nu asa pur si simplu, ci calcate. Adica, cum adica, dom’le, nu imi calcati sosetele? Toate astea „scuipate” printre scalambaieli, asezonate cu bufnituri, urlete, maraieli si figuri care mai de care mai actoricesti.
Apropos de actoriceala, domnisoara isi va face debutul si prin strainataturi, cu scoala de balet. Primele victime vor fi in Bulgaria, la Nessebar, undeva prin iunie. Inca nu e 100% sigur din motive organizatoresti.
Domnisoara, domnisoara, dar cred ca e cea mai impiedicata domnisoara cu putinta. Printre realizarile pe aceasta tema pot enumera un top 3, care s-a lasat si cu urme. Prima realizare, in incercarea de a urca in viteza pe niste trepte, s-a lungit pe ele. Partea vatamata, barbia. Julitura. A doua realizare, in incercarea de a se urca pe niste pietre. Pe prima a reusit, pe a doua nu. S-a lungit direct pe pamant. Norocul ei ca nu mai erau pietre acolo unde a cazut. Ghinionul ei este ca acolo era incastrata in pamant o castana. Care s-a nimerit exact in mijlocul fruntii. Rezultatul: o umflatura. Fata mea klingoniana, timp de aproximativ o saptamana.
A treia realizare, la nici cinci zile. Fata mea nu poate dormi la pranz daca nu are usa larg deschisa la camera. Pretexte. Ideea e ca fata s-a intins peste pat, evident ca a alunecat si a muscat din tablia de la pat. Urmarea, o dara semnificativa de sange, oprita cu greu. Partea vatamata, buza inferioara, care si-a triplat dimensiunile. Asa ca timp de vreo doua zile Chiti a defilat cu o frunte gen Worf si o buza a la Querida.
Astea doar in ultima luna. Si cele mai notabile. Altfel, zilnic ne trezim cu ea lungita pe jos, pentru ca da dovada de o repezeala incredibila si o nebagare de seama fantastica. Nu poate sta nici cinci secunde locului.
Dar, sa-i dam Cezarului ce e al Cezarului. Este de-a dreptul lipicioasa, dragastoasa si dulce. Ne surprinde zilnic cu chestii noi si vad cum de la zi la zi, fetita mea creste si se transforma intr-o domnisoara fermecatoare. Este dragastoasa cu fratiorul ei, cand e nevoie sta de vorba cu el, si ii vorbeste atat de mult si de repede incat el saracul este aproape hipnotizat si nici nu mai misca in front. Ne surprinde cu gesturi tandre, neimpuse, fata de el si ne topeste in momentele alea.
Incep sa vad din ce in ce mai multe similaritati cu mine. Asta e cu dus si intors, ca la unele, efectiv ma infior de cat de pregnante sunt, la o varsta atat de frageda, si mi-e groaza de omul care o sa ii stea alaturi, pentru ca nu o sa aiba o viata usoara cu ea. Deloc!
Cam asta este domnisoara mea. Frumoasa, controversata, dragastoasa, capricioasa. Cum ii sta bine unei domnisoare adevarate.
Doamne, si noi care credeam ca toate crizele si capriciile legate de haine si nu numai sint marca „2 ani si 7 luni” :)) si asteptam rabdatori (si naivi, se pare) sa treaca :))
E tare dulcica Rebecca, si e minunat ca e tandra cu fratiorul ei, care banuiesc ca ii raspunde cu aceeasi moneda.
Si ai mei se mai cearta, dar uneori ii apuca o pupaceala si o dragaleala reciproca, incit mori de dragul lor sa-i privesti.
nati, am o prietena, care, prieteneste, ma linisteste: „ah, face crize la trei ani? sa vezi crizele de patru ani. si dupa cele de patru ani sa le vezi pe cele de cinci ani, si tot asa. ” baiatul ei are opt ani acum…
ah, povesti domnisoresti….eu clar vreau mai multe, sa vad ce ma asteapta. deocamdata ma distrez cumparandu-i tricouri de la baieti. cat inca nu se prinde
o sa mai bag.
uite care e partea la care eu visez de mult: sa ne imbracam la fel. De exemplu, hanoracul pe care il are pe ea in poza, il am si eu, in varianta mare :) de-aia imi place mie la nebunie zara! mai ales ca masurile de la 13-14 ani imi vin de minune.
Deci si voi va bucurati de varsta 4-ani-plini-de-capricii? :)) Si la noi e in toi. Dar, asa cum ai spus si tu, sunt fermecatoare domnisoarele astea in devenire … :).
las, sa vedeti voi cum e la 7 ani jumate! Am avut un scandal monstrui miercuri, am fost la concert si pana nu i-am pus rochia de catifea neagra si o brosa!! , nu a vrut sa iesim din casa…..
;0)
deci nu-mi vine sa cred, pai fimea are 14 de kile la vasrta mentionata mai sus, si 30 la picior;))), si eu o vad un pic grasuta pt inaltimea ei (cam 120 de cm), deci sunt dusa cu capu, e clar….:-)))
sabino, deci ori avea 14 kile la 4 ani, ori are 24 de kile la 7 ani jumate. ca sa aiba 14 kile la 7 ani jumate, si sa o mai vezi si grasuta, deja e prea mult pentru mine :)))
iar fii-mea are, intr-adevar un pic de burtica :)
erata: 24 de kile, nu 14…..
pai si fimea are burtica;00 si la 4 ani avea siii mai si, dar asa sunt ei, scumpi si dulci!
Eu m-am mirat cand ai zis 22.9, pt ca atunci cand am vazut-o, nu mi-a paruit deloc, da deloc grasuta! Ci numai extrem de…pupabila:))
asa mai vii de acasa! ca-mi statuse inima in loc… somaleza nu alta
eu n-am ajuns cu perspectiva asa departe. adica la imbracatul la fel. mi-e ca va fi vreo simandicoasa de nu-i plac blugii si atunci n-avem sanse….deocamdata ma bucur daca sta sa ii pun ciorapi :)
pai tu stii ce discutii avem noi? blugi? lucruri sfinte. trebuie ademenita si spaguita ca sa imbrace blugi. de alti pantaloni sa nu mai zic.
rochii, fuste, rochii, rochii…. roz, roz roz… noi vorbim limba roz. de fapt ea. ca eu as imbraca-o in haine army sau shabby boho chic. dar nu am cu cine. acum singura sansa este sa o imbrac la fel ca mine. deocamdata tine asta, dar nu stiu pentru cat…
sfatul meu: sa nu cazi in plasa lui roz!
roz…..la 3 ani jumate a apucat-o rozul…abia am scapat de el, am trecut la MOV!
:))))))
movul e ok, movul e perfect. si ea are niste tendinte spre mov, dar fir-ar sa fie ca nu prea are la haine…
oricum eu am cedat si i-am cumparat acum pentru vara numai rochii. pana la urma e fata, sa se imbrace cum o vrea.
ah, si mie mi-e foaaaaarte frica de roz