In urma unei mici discutii purtata de curand mi-a revenit in minte intrebarea: de ce lumea crede ca a avea copii inseamna ca viata ta sociala (si nu numai) se topeste in neant? De ce nu ca aparitia unui copil iti completeaza si imbogateste viata si nu o face harcea parcea.

Ok, nu mai dispun de patru nopti de clubbing sau de party pe saptamana, dar alea care sunt, sunt infinit mai de calitate decat cele de dinainte. Si asta pentru ca, da, le savurez la cu totul alt nivel. La fel, intalnirile cu prietenii se fac fie cu copiii, fie un pic mai rar. Cu toate astea, distractia parca e mult mai mare.

Filmele asijderea, mai rar. Dar asta ma face sa nu ma mai duc la absolut orice film, doar de dragul de a le bifa (aveam inainte de copii perioade in care vroiam sa merg la film, si nu aveam la ce film sa mai merg pentru ca le vazusem pe toate, inclusiv cele mai proaste).

Teatrul. Ei da, uite un capitol care chiar imi lipseste. Concertele. Pai am fost la absolut toate concertele la care mi-am dorit sa merg in ultimii trei ani. Meciurile. Aici e capitolul lui Radu. Dar Radu are in continuare abonament pe Ghencea, la fel cum avea si acum trei ani, si se duce cand vrea el. Nu cred sa ii fi spus vreodata „Nu te duce”, nici direct, nici indirect nici in vreun alt mod.

Auto dezvoltare? Am vrut sa fac Fotopoetica, am facut-o. Si datile cand am lipsit de la cursuri au fost pentru ca eu am ales sa raman acasa, nu pentru ca nu as fi avut alternativa.

Dezvoltare pe plan profesional? Tot cu doi copii am petrecut doi ani, vineri de vineri aproape fara pauze cate opt ore la scoala, intr-un mediu academic puternic competitiv si antrenant. Nu zic ca e usor, dar nici insurmontabil nu este.

Nu mi-au fost afectate posibilitatile de a mai citi cate o carte (aici, iar, totul se intampla mai rar, dar SE INTAMPLA), de a citi o revista, un tabloid (cine e amator), de a ma pune la curent cu tot ce misca in moda, economie, politica, IT, stiinta sau entertainment (de toate pentru toti).

Pentru ca nimic nu se pierde, totul se transforma, dupa cum zicea o vorba. Totul este sa gasesti variante, alternative.

Ideea este ca da, nu mai e la fel ca inainte, trebuie sa fii un pic nebun sa crezi ca un copil nu iti schimba viata. Dar de ce sa am parte in continuare doar de cantitate, cand pot avea calitate? Si asta datorita copiilor. Datorita lor, am invatat sa fiu eficienta, sa imi pretuiesc timpul si, bottom line, sa ma bucur cu adevarat de orice moment.

Nu spun ca pana la ei am pierdut vremea, ca dupa cum imi place mie sa spun fiecare pas pe care l-am facut in viata m-a adus in acest punct, deci nu am de ce sa regret nimic din ce am facut, dar pana la ei nu cred ca am gustat si simtit atat de intens totul.