Da, au trecut doua saptamani cu Marsupi Plus. Super repede. Mai jos este povestea acestor doua saptamani,  in multe cuvinte si in cateva fotografii. Mi-am stabilit de la inceput niste reguli. Scopul acestei campanii a fost testarea lui Marsupi. Deci, pun foarte mult accentul pe util, pentru ca, after all, asta e si ideea. sa va povestesc cat si daca a fost util si daca merita. Nu va tin mult in suspans si va spun ca merita. Motivele sunt destule.

In primul rand este un produs 100% romanesc. Si organic. Sunt fana produselor pe care scrie „Made in Romania”, deoarece cred (inca) in tara asta si in locuitorii ei.
In al doilea rand este de calitate. Chiar este. Cusaturile, imbinarile, croiul, toate sunt impecabile, materialul este moale, ariciul este super ok.
In al treilea rand, produsul are imagine. Are saculet de depozitare, are o curelusa cu care se leaga, are etichete inteligente si un mini manual din care intelegi totul, pentru ca e facut cu cap.

Cam asta a fost la o prima privire. Partea mai putin placuta, a fost ca l-am primit plin de scame, fire diverse (eu am fost in a treia tura de testare), cele mai multe fixate in arici. Dar, e o vorba, omul sfinteste locul. In cele doua saptamani nu am adaugat nici o scama la cele deja prezente in arici, ceea ce m-a convins ca daca iti pasa si ai grija de lucruri totul ramane exact asa cum a fost, adica ok. Nu m-am agitat prea tare, pentru ca zona era departe de copil, deci el nu intra in contact direct cu ariciul cel plin de scame. Dupa „operatiunea de sterilizare” l-am si luat la purtat.

Aici mai fac o paranteza. Mi-am purtat copiii in aproape tot ceea ce exista pe piata la capitolul „purtat in brate”. Wrap, mei tai, sling, esarfe, Manduca. Stiu ca sunt multi care stramba din nas la ideea purtarii unui copil, dar pe mine produsele astea m-au scos din multe belelele. Nu imi amintesc decat, cum in aeroport la Bruxelles fara cele doua Manduca, eu si cu Radu nu am fi facut fata la trei trollere, un rucsac, o geanta, trei copii, un carucior si o scoica. Ah, si inca o precizare. Incerc pe cat posibil sa NU compar cu Manduca, pentru ca personal nu le pot compara. Manduca e Manduca, e Rolls-Royce pe nisa lui. Inchis paranteza.

Deci, Marsupi este un mei-tai cu arici. Este usor ca un fulg, vara este perfect pentru utilizare. Materialul respira, copilul idem, corpul meu asijderea. Buba este daca esti singura, si trebuie sa faci operatiunile de scoatere-bagare by yourself. „Buba” nu consta in dificultatea operatiunii, pentru ca se pune incredibil de usor (nu legi nimic, doar „lipesti”, deci grad de dificultate spre zero!), ci consta in faptul ca de cateva ori am maturat efectiv cu bretelele pe carosabil. O data chiar am calcat pe una din ele si era sa ma duc in nas (nu ma intrebati cum, va rog), si ulterior mi-am facut de lucru dezinfectand once again marsupiul. Nu am fost capabila sa gasesc o metoda de a face asta in mod curat, deci aici astept propuneri.

Copilul sta super comod, mai ales daca e bebelus, pentru ca zona dintre picioarele lui este mai ingusta decat la toate celelalte produse similare (Manduca sau mei tai). O sugestie aici, ar putea fi zona respectiva dublata, ca o pernuta, cum e la Manduca, pentru ca lui fii-miu ii mai lasa urme, si nu cred ca e de la stratul gros de sunculite de pe pulpe.

Ariciul. Ariciul este perfect. Prinde si ramane prins. Nu am testat alt copil, insa cu siguranta rezista fara sa se miste un micron si la un copil de 15 kile. Partea nasoala este ca face zgomot. Si de fiecare data cand copilul dormea iar eu l-am dat jos, ei bine de fiecare data a zburat literalmente din marsupiu la auzul zgomotului. O sa ma intrebati de ce l-am dat jos daca dormea. Pentru ca trebuia sa ma urc in masina, si nu o sa ma vedeti pe mine mergand cu copiii nefixati in masina. Poate o fi pruncul meu mai sensibil la zgomote, nu stiu ce sa zic. Am tot stat si m-am gandit, variante de arici mai „silentios” nu cred ca s-au inventat inca, deci e un neajuns cu care cred ca m-as obisnui fara probleme. Pentru ca e cam singurul neajuns, oricat de carcotasa as fi.

Bretelele sunt late, moi iar in spate nici nu le simti. Si o spune eu, care eu am cifoza, lordoza si scolioza, toate trei la un loc si am niste dureri uneori insuportabile.

Recunosc ca in primele zile, gandindu-ma ca poate nu ne place (mie sau lui Radu) m-am carat peste tot si cu Manduca dupa mine. Wrong, ca Manduca a somat in aceste doua saptamani. Mai intai a ocupat o groaza de spatiu in geanta mea deja doldora, dupa care a ramas uitata si trista in portbagajul masinii.

Uitasem sa spun ca Marsupi in afara de faptul ca este super usor, ocupa extrem de putin spatiu. Practic, cand il impachetezi, nu e mai mare decat un portfard, si isi face loc imediat in orice geanta.

Imi lipseste. Ieri l-am curatat, dezinfectat, l-am pregatit ca o fata mare gata de maritis, l-am impachetat si l-am expediat spre urmatoarea norocoasa din campanie. Imi este dor de el deja.

Daca l-as cumpara? DA!

Are cam tot ce ii trebuie ca sa fie un succes a la long. Are material, are tinuta, are calitate, are linie, croi, design. Are simplitatea unui produs de clasa. Fara brizbriz-uri inutile. Are marketing, are succes. Are super pret. Are de toate. Si inca ceva. Are eticheta „Made in Romania”. Iar pretul este unul mai mult decat decent si fairplay pentru toate partile implicate.

Iata si niste poze. Nu sunt toate, o sa le mai pun cand apuc sa le
descarc. Aici e prima galerie, ce am facut eu cu telefonul de-a lungul
zilelor.  Scuzati calitatea.

primul test, la cald

 prima iesire in parc

 Poze facute de Chiti

 La H&M

 

 La Gap

In gradina la bunici

 
si la final, o privire cam suparata, pe motiv de nesomn :)

 revin si cu alte poze, promit!