…..inainte de marea (cred eu) extragere. Pregatesc o postare, in care vor fi trecute toate persoanele, in ordinea inscrierii. Fiecare va primi numar de ordine, frumos. Aveti la dispozitie pana la 20:00 (azi, ca deja e joi) sa verificati si voi (desi eu voi face double check) ca totul e in regula. Cine stie, ce imi scapa.

Altfel, eu vin dupa o zi intreaga petrecuta la PR Forum 2012, unde am ajuns gratie invitatiei lui Manafu (for which I am really grateful!). Frumos, interesant, si funny, mai ales datorita vecinelor mele, Andressa si Andreea Stan. Am avut si partea mea de revelatii, am aflat si truisme cu titlu de breaking news si am avut inca o data ocazia sa il ascult pe Petreanu. Mai multe despre ce s-a intamplat azi puteti afla si de la Andressa, care a asigurat live blogging de la eveniment, iar eu i-am asigurat ei suportul tehnic (loc de incarcat telefonul). Se pregatesc niste surprize frumoase, tare frumoase, nu pot spune mai mult, insa veti vedea in perioada urmatoare despre ce e vorba.

Seara a fost o nebunie, pentru ca Radu a avut inspiratia geniala de a pune pe volum maxim un Greatest Hits al lui U2. Iures. Au dansat toti trei, in frunte cu Radu cel mic, care ne-a dovedit ca si-a facut lectiile cum trebuie inca de pe vremea in care era doar in burta, iar maica-sa infrunta ploaia la doi metri de scena 360 a irlandezilor, in Belgia. De mult nu a fost atat de fun ca in seara asta.

Care ar fi fost perfecta, daca eu nu as fi fost terminata de la raceala. Gustul mi s-a dus, am mancat niste muraturi de parca as fi mancat paine. Mirosul s-a dus si el si acum sta sa ma paraseasca si vocea. Simt ca sinusurile stau sa imi explodeze, si cu greu am reusit sa imi opresc o durere de cap ce ma ameninta inca de pe la pranz. Cu tot gustul meu lipsa imi e o pofta nebuna de niste prajituri, lucru care nu mi s-a mai intamplat.

Radu cel mic ne-a aratat in sfarsit o gingie sparta de primul molar si pe cale sa se iteasca si cel de-al doilea. Nu stiu, sper doar sa NU fie la fel cum a fost in ultimele zile, la fiecare dinte iesit, pentru ca ajungem cu totii la balamuc. Nu prea exagerez, zilele astea ne-a testat pana la limita pe toti. A fost o maraiala continua, plansete multe, urlete pe alocuri, crize si suparari maxime.

Chiti ne da si ea semne ca se desparte de dintii de sus, saraca se tot plange de dureri, aia se misca dar nu indeajuns incat sa risc vreo scoatere cu ata. Mi-e frica, sa fiu sincera.

Cam atat. Revin dimineata cu ordinea numerelor de pe tricouri :) Somn usor! Si va las cu melodia care a avut cel mai mare succes la copii. Stiu ei ce stiu :)