Dupa cum scriam acum o saptamana pe Avon Connects (unde, by the way, voi mai scrie ceva vreme de acum inainte, asa ca va rog sa ma urmariti, si nu numai pe mine, ci si pe Ana Nicolescu, aka Mamica Urbana, impreuna cu ea urmand sa impart rubrica de Mamici cu pitici a Avon), anul acesta mi-am dorit sa fac ceva mai mult decat vopsitul oualor impreuna cu copiii. Evident ca am vopsit si oua, si chiar daca nu a durat atat de mult pe cat si-ar fi dorit ei, a fost undeva la limita magicului.
Deoarece pentru Raducu a fost primul an in care a fost si el prezent la datorie, si a ramas fascinat de proces. Mai dificil a fost sa impartim ouale in mod echidistant, pentru ca toti trei le doreau pe toate, toti trei vroiau sa vopseasca in acelasi timp, si colac peste pupaza, Raducu nu prea intelegea treaba cu fragilitatea, asa ca manevra ouale ca si cum ar fi niste mingi de baseball. Vreo cinci oua nu au supravietuit, s-au facut tandari, insa restul au trecut cu brio de colorare. Nu conteaza, distractia a fost la ea acasa, am facut oua verzi, mov, albastre, galbene, rosii. Ne-au iesit si cateva visinii, si vreo doua cu o nuanta incerta, dar asta este, in final ne-am atins scopul.
In dimineata de Pasti, dupa traditionala ciocnire, i-am trimis la vanatoare. Pentru ca nu avusesem timp sa ne ocupam asa cum ar fi trebuit de operatiune, am improvizat cu ceva mai multa ciocolata decat ne-am fi dorit, insa pana la urma ne-am simtit impacati, pentru ca oricum nu se intampla prea des sa aiba acces la ciocolata („des” este pentru noi, pentru ei este „foarte rar”).
Insa, le-am facut biletele cu indicii, pe care le-am ascuns in diverse locuri din casa, i-am trimis dintr-un loc in altul, si a meritat cu varf si indesat, caci pe masura ce treceau de la un indiciu la altul, curiozitatea lor crestea vazand cu ochii. Au primit si mici atentii impreuna cu biletelele, in mod egal pentru fiecare, ca sa nu existe discutii, iar la final, premiul cel mare, un ou frumos si gras de la Heidi, care a provocat ceva dezamagire pe moaca lui Radu, cand a vazut ca oul in interior este gol.
Una peste alta a fost o prima vanatoare incheiata cu succes, abia astept anii viitori sa repetam experienta!
