Odata cu venirea verii am inceput seria de iesiri „en gros” pe afara, si dupa mai bine de doua saptamani inca nu pot spune ca m-am obisnuit cu toata logistica. Daca asta iarna ma gandeam cu groaza la fiecare iesire ca trebuie sa le pun haine, cizme, manusi, caciuli si tot arsenalul, si ma gandeam cu jind la vara, apai acum imi retrag toate gandurile.

Ok, e simplu cu imbracatul, desi aproape mereu sunt cu toane, si dupa ce se plang ca vor afara, trec in extrema cealalta de trebuie sa ii alergi prin jumatate de casa ca sa le pui o pereche de pantaloni scurti. Insa cand trebuie sa scoti trei biciclete de doua ori pe zi din boxa aflata la subsol, si dupa aia sa mai si alergi in toate directiile dupa ei, caci unul merge „hais” si altul „cea”, nu mai este chiar asa funny. Cand suntem amandoi cu ei afara este mai mult decat suportabil. Cand iese insa doar unul dintre noi, e cam sport extrem.

Pe langa biciclete, alt arsenal. Ia si ceva de rontait, o banana, un mar, niste grisine. Ia si trei sticle de apa plata, ca sigur se vor bea. Ia si servetele, si umede si uscate, in numar cat mai mare si ceva de spalat pe maini la fata locului, ca sunt sase manute care umbla peste tot.

Ia si o lopetica si-o galetusa, ca altfel iese iures cand ajungem la groapa cu nisip, ia si niste creta, ca poate vor sa si deseneze cate ceva. Plus, jucaria zilei pentru mezin. Care in fiecare zi se indragosteste de cate o jucarie si nu se mai deslipeste de ea pana seara la culcare, cand si-o aranjeaza frumos si meticulos pe noptiera. Si e bine cand e vreo masinuta mica. Insa ieri a dezvoltat o pasiune pentru un plus al sorei sale, care era cam cat el de mare :)

Well, ce sa zic, facem si noi miscare in masura egala cu ei, nici nu mai avem nevoie sa mergem la sala :)

In rest, jonglam cu mersul la karate, la inot – pentru Rebecca, slalom curat, sanatate curata… Ce sa facem si noi altceva? :)