La sfarsitul lunii mai, Hipstamatic anunta lansarea propriei aplicatii gen Instagram: OGGL. Aplicatie venita in intampinarea celor peste 4 milioane de utilizatori ai celorlalte aplicatii dezvoltate in ultimii trei ani de catre compania americana: Hipstamatic, Disposable, Incredi Booth, Swanko Lab si Snap.

Oggl a venit cu cateva diferente majore fata de restul aplicatiilor similare.

Pana de curand (mai exact pana acum sase zile) Oggl nu permitea, de exemplu, importarea imaginilor din camera roll. Cu alte cuvinte, nu puteai utiliza decat camera proprie a aplicatiei, filmele si lentilele care iti erau puse la dispozitie in una din cele doua variante (cea de „contributor”, gratuita, cu un numar limitat de variante si cea full de „member” pentru care se plateste un fee anual).

Si mai exact, din start, Oggl elimina doua chestii importante, la care Instagram are bube mari: copiatul de fotografii si posibilitatea de a-ti pacali followerii cu poze facute cu DSLR-ul si Full Frame-ul foarte frumos considerate ca fiind facute Iphone only. Nu am nici o problema cu importatul fotografiilor intr-o retea gen Instagram, insa, daca o si faci, anunta chestia asta si asumati-o. Inchei paranteza. Eh, toate astea s-au schimbat, fiindca in ultimul update la soft, Oggl a permis importul din camera roll, si inca cateva artificii, gen crop. Reactiile pe Oggl nu au intarziat sa apara, zeci si sute de fotografii cu mesaje ale userilor scandalizati, de genul „Really Oggl?”, „I want back my pure Oggl” si asa mai departe. Le inteleg perfect, dar voi dezvolta mai jos de ce le inteleg supararea.

O alta diferenta majora vine din felul in care iti este construit contul personal Colectia fiecarui user are doua componente: propriile fotografii si fotografiile celorlalti useri care ti-au placut indeajuns de mult incat sa le adaugi la colectie. Sunt semnalizate diferit, iar daca cineva da „Love” la poza altuia, apai love-ul acela se duce direct la userul care a facut-o. Astfel, fotografiile circula extrem de mult, sunt vazute de un numar mult mai mare de persoane, si daca reusesti sa faci una care intr-adevar sa fie apreciata, atunci poti sa fii sigur ca fotografia aceea va strabate reteau Oggl mult si bine de acum inainte.

A prins Oggl in Romania? Mai deloc. Ba chiar venindu-mi ideea sa scriu despre aplicatia asta, pe care am ajuns sa o folosesc in ultimele trei luni mult mai des decat Instagram-ul (lucru care nu mi s-a intamplat in ultimul an cu nici o alta aplicatie de gen), am stat si m-am documentat sa vad daca a mai semnalat cineva in tara asta aparitia Oggl. Nimeni. Nu exista nici o mentiune, nici macar pe blogurile de profil, fie ele de foto, fie ele de IT, online sau whatever. Daca am gresit cumva, imi cer iertare, inseamna ca nu stiu sa caut eu pe google, ca altfel nu indraznesc sa spun ca google nu face treaba buna. Sunt cativa useri din Romania, insa extrem de putini, si cred ca ii pot numara pe degetele de la o mana pe aceia care il si folosesc regulat.

Ai propriul camera roll, unde sunt stocate toate fotografiile facute si ca un detaliu mic, se pastreaza exact data cand ai facut fotografia, nu cand ai urcat-o pe profilul tau. Daca o faci pe 5 august si o urci pe 29 august, pe fotografie va ramane 5 august.

Acum, sa va spun de ce a prins atat de bine la mine. Pentru ca exact asa cum spunea un user scandalizat (vedeti mai sus), cand l-am descoperit, mi s-a parut un „loc pur”. Am gasit cadre de o frumusete ravasitoare, care au primit un plus si de la filmele si lentilele pe care le pune la dispozitie aplicatia. Nu am fost data pe spate mai mult si mai des pana acum. Unele pot figura la orice ora in orice expozitie importanta de fotografie din lume.

Asta doar cu o camera, format 1:1, care nu iti permite retusuri (contrast, saturatie, brightness sau altceva), care nu iti permite(a) taieri, potriviri, redimensionari (gen: stai sa scot umbra lui „x” sau coltul de masina, ca nu mi-am dat seama cand am facut poza). Este o austeritate cu care ajungi sa te obisnuiesti imediat, si care nu face altceva decat sa iti potenteze creativitatea, sa te faca sa devii mult mai exigent cu felul in care iti alegi cadrele si mult mai disciplinat.

M-a astras si faptul ca deja eram familiarizata cu celelalte aplicatii ale grupului: Hipstamatic si Disposable, faptul ca oricum aveam o inclinatie spre poze cu patina, sepia, and so on, si mai ales faptul ca nu aveam sa dau iarasi peste zeci de poze furate, copiate si shareuite cu nerusinare, peste poze declarate Iphone only, dar facute cu camere profesionale si editate prin Photoshop sau Lightroom.

Si, cireasa de pe tort, aici nu existau spammeri. Deloc. Pe Oggl nu veti gasi useri cu sute de mii de followers, din care 90% conturi fake. Ce nu imi convine deloc, este ca desi la inceput Oggl se mandrea cu faptul ca nu se vad pozele userilor pe internet, acum exista si posibilitatea asta, si mai rau, nu ai cum sa setezi pe „private” continutul contului tau. A inceput sa aiba multe bile negre, si cam repede, insa eu una sper ca vor reveni la sentimente mai bune.

Sper ca totusi va prinde si in Romania. Si sper ca poate mi-am adus si eu contributia cu postarea aceasta la cresterea comunitatii Oggl din Romania :)

Eu sunt aici. Si imi place :)

Later edit: ce am uitat sa spun, si foarte important este ca acolo nu exista optiunea de a comenta :) e ca un fel de silent disco! In rest, oggl are de toate, hashtaguri, tag pe alti useri, adaugare de locatie la fotografii, posibilitate de share pe Instagram, Facebook and so on, dupa ce iti conectezi conturile. Sper ca nu am mai uitat nimic :)