Cand o vezi pentru prima data ai senzatia ca ai dat peste o copila. E miniona, supla, delicata, cu o privire jucausa si niste gropite absolut delicioase. Si mai presus de toate, o prezenta care iti induce instantaneu o stare de bine. Asta pana incepe sa cante. Atunci realizezi ca e mult mai mult de atat, ca poate sa te rascoleasca, te poate face sa visezi, iar efectul „pieledegaina” este garantat.

Este vorba de Aylin, pe care eu nu o mai vazusem live niciodata pana saptamana trecuta. O stiam inca din 2003, de cand si-a incercat norocul la concursul „Alege ASIA”, si atunci a fost singura pe care am remarcat-o, nu numai datorita vocii, cat datorita exotismului dat de originea sa turca si implicit datorita faptului ca a fost singura bruneta dintre finaliste. Call me an extremist, spuneti-mi ca am prejudecati, I don’t mind, insa am o afinitate pentru brunete, nu pentru blonde. 
Dintre toate fetele care au concurat atunci Aylin este cam singura care a ales sa faca ceva de calitate cu cariera ei. Daca in ultimii ani a fost concentrata mai degraba pe cariera actoriceasca, in ultimul an a remediat situatia si s-a reintors la prima dragoste, muzica. Si nu canta comercial, ci s-a indreptat spre ceea ce ii place ei mai mult, si anume jazz-ul. Si poate sa cante impecabil de la coveruri in franceza pana la re-interpretari in maniera jazz a unor cantece traditionale turcesti. La fel de impecabil il poate canta pe Jean Moscopol (dovada mai jos!). 
Primul ei album, realizat impreuna cu The Lucky Charms, niste baieti adorabili si ei, se numeste „Cloud” (mai jos aveti cateva melodii de pe album, cea care da si numele albumului, „Kiss” si „Chemistry”) si are o parte din melodii compuse de Cristina si Bazooka de la Moonlight Breakfast. 
Kiss
Cloud
Chemistry la Guerrilive Accoustic Session
Multumesc Cristi China pentru invitatie, a fost o gura de aer perfecta intr-o seara de inceput de toamna. O seara in care timpul parca a stat in loc.