Azi am dat peste articolul lui Radu Herjeu care m-a socat si pe buna dreptate. De la Veronica Bereanda incoace nu am mai dat peste un exemplar de „invatator” atat de hidos, inuman.
Am stat si am scotocit prin arhivele INSSE sa vad exact cat castiga un cadru din invatamantul romanesc. Am aflat: 1413 lei net in luna iunie a acestui an. Atat castiga, in medie, un om pe mana caruia sunt lasati cam 30 de copiii intru educare.
Si atunci de ce sa ne mai miram? De ce sa ne miram ca suntem la nivelul la care suntem cu invatamantul? De ce sa ne mai miram cand trebuie sa „cotizam”? De ce sa ne mai miram cand ni se cere de la obraz, cand se fac fite la cadouri?
Eu as avea un singur motiv: decenta. Macar atat. Dar si aia s-a dus undeva pe apa sambetei. In schimb a ajuns firesc „balcanismul”.
Am avut mereu oroare de subiectul „cotizat” si dintr-o naivitate vecina cu prostia, inainte ca Rebecca sa intre la scoala am crezut ca generatia mea gandeste relativ similar pe subiect. Si ca noi poate schimbam din cultura „cadoului”. Repet, naivitate vecina cu prostia. Caci s-a dovedit ca a trebuit sa mergem cu plocon inclusiv la Olga Gudynn pentru a ne inscrie mijlociul acum un an jumate. Noi am stat linistiti, stiindu-l inscris deja, si am aflat cu stupoare ca doamna directoare a crezut ca nu mai vrem sa il inscriem. „Imi pare rau, dar locuri nu mai sunt”. Noi disperati ca David sa ajunga la fosta miss a Rebeccai ne-am inarmat cu o punga cu cele trebuincioase, si uite asa, brusc a aparut locul. Impreuna cu un „Vai, dar nu trebuia sa va deranjati”. Imi vine sa vomit pana si acum cand imi amintesc.
Eu vin dintr-o familie care nu a crezut in cadouri. Asa se face ca invatatoarea mea nu prea a primit de la a mea mama mai nimic in cei patru ani de scoala. A avut insa grija sa imi reaminteasca asta de fiecare data si sa imi umileasca parintii cu orice ocazie. Eu eram „rebela” si „ma uitam urat” la ea. Nu va puteti imagina ce fericire a fost pe mine cand am terminat clasa a patra si am dat peste un inger de diriginta. Faptul ca toti cei patru ani de ciclu primar au fost presarati cu teroarea doamnei care se razbuna pe mine pentru ca ai mei nu ii duceau cadouri a lasat niste urme, si una din fricile mele de proaspata mama de copil scolar a fost sa nu pateasca si fiica-mea acelasi lucru.
Noi suntem cazul fericit as spune. Cazul acela in care doamna le-a tras o sapuneala zdravana acelor parinti care au indraznit sa se planga ca la „scoala x copiii primesc teme multe si stau pana la sase seara sa le faca si ca la noi in clasa nu se dau teme indeajuns si copiii au prea mult timp liber”. Noi suntem cazul in care doamna face cu drag ceea ce face si in care nu ni s-a sugerat niciodata de catre ea, nici macar aluziv, ca ar trebui sa ducem ceva cadou. Asa ca am daruit si am facut-o cu drag din initiativa mea. Pe de alta parte, suntem intr-o clasa in care unii parinti, dupa cum ziceam, vor mai multe teme. Sau se uita chioras cand copilul ia „B”. Sau se uita prin alte ograzi si vin si spun: „Vai, dar la clasa X parintii au cotizat cate 100 de lei la ziua doamnei, cum sa fim noi mai prejos?!?”
Si uite asa, se prolifereaza si se duce mai departe „balcanismul asta firesc”. Pentru ca noi am fost invatati de mici ca daca zambim, aducem cadouri, suntem conformi cu normele, lumea se poarta bine cu noi. Daca nu, suportam consecintele.
Si cine-s eu sa schimb asta?
PS: Editia intreaga dedicata invatamantului a emisiunii Romania, te iubesc! o aveti mai jos. Asta asa, ca sa mai punem sare pe rana:
Un profesor debutant castiga in 2011 o suma de 720 ron. Cu facultate si master. Stiu asta de la una din fostele colege de facultate, mi-a aratat si fluturasul!
Oricum, ea era dezgustata de ce fel de oameni a intalnit la catedra. Cei mai puternici erau cei care luat note de 2 si 3 la titularizare, dar care erau sustinuti de diversi politicieni sau care mergeau cu mita pe ici, pe colo. Orele le erau asigurate an de an, indiferent de rezultatele pe care le aveau.
ohohooo, stiu… cei noi nu au loc de cei vechi… e valabil si la facultate, peste tot…
Sotul meu e profesor de 11 ani si castiga aproximativ 1100 ron. Fara grade, cu facultate si master, in prezent face doctoratul.
Plocoanele astea sunt unul dintre cosmarurile mele cand ma gandesc ca mai e un pic si trebuie sa mergem si noi la scoala.
Niciodata nu m-am simtit comod in situatii din astea. Nici in scoala nici acum.
Nici eu, am avut mereu o stare de disconfort totala in situatii de acest fel….
Niciodata nu am cumparat cadou invatatoRei sau profesorilor in nume propriu! In clasele mici duceam flori, de 8 martie se stringeau bani si o mamica cumpara ceva. Ce puteai cumpRa in comunism, un bibelou, ceva. La liceu deja atringeam noi ceva si ii luam dirigintei nu stiu ce. Dar nu pt ca ne-ar fi impus vreodata cineva, ci pt ca asa era ‘traditia’. Ma dezgusta total ce se intimpla si nu inteleg de ce nu se da numele nemernicei, ca sa o stie lumea sa se fereasca de ea.
Am facut si eu parte 4 ani din sistemul de invatamint, dar mai mult decit flori si martisoare n-am primit, e drept ca nici persoana importanta nu eram. :)
Scuze pentru typos, nu o sa invat niciodata sa scriu cum trebuie de pe telefon si iPad. Am vrut doar sa iti las linkul de youtube pt emisiunea Romania te iubesc, cea cu invatamintul, in caz ca n-ai apucat sa o vezi http://youtu.be/PzPg3i-7f1A
Multumesc mult! Eu am vazut-o, insa nu stiam ca este disponibila online in varianta integrala (se putea vedea doar pe voyo). Am actualizat si articolul cu linkul!
Eu as sustine donatiile benevole la spitale si scoli, care apoi sa se reflecte in veniturile profesorilor si medicilor, ca bonusuri de performanta. Dar nu e nimeni interesat sa scoata la vedere banii astia..
Ia te uita http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16313911-invatatoarea-reclamata-parchet-detine-scoala-primara-after-school-capitala.htm.
Doamna Blandu (un nume perfect pentru asa caracter) are 2 scoli private, deci nu o da nevoia afara din casa.
Daca sistemul de invatamant este atat de prost, iar cadrele didactice asa de „incremenite in trecut”, cum se face ca toti copiii care pleaca in strainatate si invata acolo (ca studenti sau copii de capsunari) sunt apreciati si au rezultate foarte bune? E-adevarat, dna Blandu a dovedit un caracter infect, dar cum a reusit sa aiba 2 scoli private/after school-uri etc? Nu cumva pentru ca este genul de invatatoare preferat de parintii?Genul ipocrit (ca si ei), care „rasfata” copilul, iar el vine”de placere” la scoala! Eu inteleg asta cu invatarea din placere, dar mai trebuie si seriozitate, si efort in activitatea asta.Doar ca asta v-ar deranja programul dvs de adulti „ocupati cu cariera si parenting-ul”!