Nu sunt nutritionist, nu am nici macar pregatire in domeniu insa cu toate astea, de cand am copii, am citit tomuri de materiale pe acest subiect. In consecinta, ceea ce voi expune aici, mai jos, reflecta parerea mea, personala, tot ce se poate neavizata, din care voi nu puteti sa faceti altceva decat sa luati ceva ce sa foloseste sau pur si simplu sa treceti mai departe.

Primul hop pe care l-am avut de trecut, odata devenita mama, a fost partea cu diversificarea si „ce ar trebui sa manance copilul meu”. Ok, am stiut ca mancarea facuta in casa este sfanta, am zis „nu” la semipreparatele, piureurile si alte borcanase, care nu numai ca aveau niste preturi de-a dreptul piperate (si banuiesc ca nu s-au schimbat lucrurile intre timp) insa aveau un gust de-a dreptul dubios, iar eu aveam clar semne de intrebare legate de cat de sanatoase pot fi. La fel, am stiut ca echilibrul este masura tuturor lucrurilor, si m-am pus pe cautat ce inseamna „echilibru nutritional”. Am dat, evident peste faimoasa „piramida alimentara”. Si am descoperit ca piramida cu pricina arata in toate felurile posibile si imposibile, mai jos aveti „numai” patru dintre ele:

 

 

 

 

Cea mai apropiata de convingerile mele desi nu exista in aceasta forma la vremea la care a venit pe lume Rebecca, este cea din urma, cu mentiunea importanta ca la noi, dupa cum am mai povestit, laptele este o componenta importanta a alimentatiei zilnice.

De altfel, cele care au la baza exclusiv carbohidrati, paste, paine, cereale and so on, imi dau fiori. O recenta confirmare a instinctului meu vine si din aceasta directie. Nu sunt de acord nici cu extrema opusa, cum ca „painea este moartea”, insa nici nu consider fainoasele ca fiind element esential al alimentatiei copiilor.

Ok, si cum arata un meniu zilnic la noi? Cam asa:

ora 8:00 Laptele, care variaza intre 250 si 350 ml zilnic

ora 10:00 Micul dejun – oua (fierte, omleta, ochiuri  – in cazul ultimelor doua nu folosesc absolut deloc nici ulei si nici unt), si/sau o felie de branza/cascaval/sunca/somon plus rosii sau alte legume de sezon

ora 11:00 Fructe (in general copiii sau obisnuit sa bea un pahar de suc de portocale facut pe loc) iar in parc mai mananca o banana, piersici, caise, struguri, capsuni, afine, zmeura, mere, pere, etc depinde de perioada din an in care ne aflam si ce e disponibil pe piata

ora 13:00 Pranz – Supa sau ciorba – o data la doua zile facem supa/ciorba proaspata, le alternam, iar in cazul supelor, alternam fie cu fidea fie cu galusti. Mai mananca in anumite zile si felul doi, insa nu mereu.

ora 17:00 Un fel principal, insemnand fie friptura la gratar, fie peste – pastrav, somon sau cod, legume in diverse combinatii, o data pe saptamana au orez, cam o data la zece zile le mai fac o mamaliga. Ce nu prea imi mananca sunt salatele. Aici nu am prins-o decat pe Rebecca, baietii se stramba de fiecare data cand vad un bol de salata.

ora 19:00 Gustarea de seara, care poate lua diverse forme. Fie un iaurt, fie un sandwich, fructe sau uneori cereale.

Si apa cat cuprinde. Apa se bea la noi in casa intr-un ritm alert, nu pot decat sa ma bucur pentru asta, desi ma aduce la exasperare cand ma uit ca nici nu deschid bine un bax de apa, ca se si termina si trebuie sa cumpar din nou. Dar asta e alta discutie.

Eu am vrut sa ajung la partea cu lactatele, care, indiferent de modelul piramidal, constituie un element important al nutritiei copiilor. Daca in unele modele carbohidratii sunt la baza, in altele sunt undeva sus, si acelasi lucru se intampla cu produsele din carne, apai lactatele ocupa acelasi loc in aproape orice varianta de piramida.

Copiii mei isi consuma portiile zilnice, fie sub forma laptelui, fie sub forma unei largi varietati de branzeturi (de la brie, la telemea, crema de branza, you name it) fie sub forma iaurturilor, mai fermentate sau mai putin fermentate (spre placuta mea surpriza, kefirul le place extrem de mult, e numit „iaurt cu bule”).

Asta se vede inclusiv in dezvoltarea lor, fiindca nu le-am dat niciodata suplimente alimentare, de nici o forma (nu am fost in stare sa ma tin nici macar de colecalciferolul acela care ar trebui dat pana la varsta de doi ani conform instructiunilor pediatrilor). Le-am facut analize, din cand in cand, au iesit cu valorile mereu in grafic, inclusiv cele de calciu.

Iata mai jos cateva informatii legate de calciu, sursele de calciu si importanta sa in dezvoltarea armonioasa a copiilor

 

Calciul este cel mai bine reprezentat mineral în compoziţia
corpului uman, aflându-se în oase şi dinţi în proporţie de 99%. Restul de 1% se
află în
fluidele corpului, sub formă de calciu liber ionizabil (Ca++) sau aflat în componenţa unor complexe organice
(citratul de calciu), ambele forme fiind difuzibile, şi de calciu legat de
albuminele şi globulinele plasmatice (nedifuzibil).

Laptele şi produsele lactate sunt cele mai bune surse de
calciu, concentraţia acestuia depinzând de conţinutul lor hidric şi în grăsimi.
Tofu preparat prin precipitarea cu carbonat de calciu este de asemenea o bună sursă de
calciu.

Legumele frunzoase verzi, arpagicul, peştii
cu oase mici (sardine, somon conservat),

moluştele şi stridiile sunt surse bune de calciu. Migdalele,
alunele, susanul sunt surse bune de calciu, dar prezintă inconvenientul unei
concentraţii ridicate de grăsimi..

În prezent sunt disponibile o gamă variată de
suplimente calcice, dintre care se disting carbonatul de calciu (relativ
insolubil, mai ales la pH neutru) şi citratul de calciu (mult mai solubil). La adulţii
cu intoleranţă la lactoză, la care necesarul calcic trebuie asigurat din alimente
non-lactate, se impune uneori administrarea acestor suplimente de calciu. 

În organism, calciul intervine în formarea oaselor şi dinţilor, drept cofactor în procesul de coagulare, în transmiterea
impulsului nervos la nivelul sinapselor interneuronale şi al plăcii neuromusculare, în menţinerea tonusului
muscular normal şi echilibrului între
contracţia şi relaxarea musculară, în permeabilitatea membranei celulare pentru fluide, procesele de
transport transmembranar şi stabilizarea membranei
celulare, în transportul ionic prin membranele organitelor celulare şi într-o serie de procese de eliberare şi activare enzimatică.

Aportul recomandat de calciu este de 500 mg/zi
la copilul de 1-3 ani şi 800
mg/zi la copilul în vârstă de 4-8 ani. Necesarul de
calciu este influenţat de
rata de absorbţie a
acestuia şi de
factori din dietă:
aportul proteic, vitamina D, fosfor. 

Sursa: GHIDUL
PENTRU ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ, Societatea de Nutriție din România

Un material vizual cu ratele de absorbtie ale Calciului din diversele categorii de alimente ce il contin aveti mai jos:

 

Spor la hrana si alegeri sanatoase si echilibrate!

Un material informativ din campania TetraPak – „Laptele, aliatul cresterii echilibrate a copiilor prescolari si scolari”.