Am absentat destul de mult in ultima perioada. Sunt intr-o vrie psihica, imi simt corpul de parca ar avea cateva sute de kilograme, am adunat o oboseala cronica in ultimele saptamani, cu nopti in care am adormit spre ora doua si treziri la prima geana de lumina intrata prin ochiurile jaluzelei. Griji, probleme, stress, toate astea si-au spus cuvantul, iar rezultatul este un „eu” cu un chip obosit, tras si o mina care transmite orice numai sanatate nu. Si se vede, fiindca dupa laringita de acum zece zile a venit o alta viroza in vizita, care m-a luat cu asalt, cu febra, dureri musculare, frisoase si niste dureri cumplite de cap. Prilej pentru a simti pe pielea mea tot ceea ce simt si copiii mei atunci cand fac febra, si nedumirirea mea ramane: cum pot ei sa mai fie zglobii pe la un 39, cand eu sunt ca o leguma peste care a trecut un tren, inainte si inapoi de mai multe ori?
Duminica, dupa cele opt ore petrecute in aer liber la Talciocul Urban de la Ca Va Bistro, pe scurtul drum de intoarcere am fost la un pas sa atipesc la volan, in mai multe randuri, ceea ce m-a speriat crunt. Dupa ani de zile in care mereu mi-am pus intrebarea „Cum naibii poti sa adormi la volan?!?”, fiindca era ceva ce mie mi se parea inimaginabil, duminica am fost la un pas sa o patesc chiar eu. Am ajuns acasa, m-am prabusit in pat si am tras un somn de doua ore si jumatate, extrem de agitat, care nu numai ca nu m-a odihnit asa cum speram eu, insa m-a obosit si mai tare.
Imi pare rau pentru toate chinurile si caznele la care este supus corpul meu, simt ca l-am lasat in paragina, eu care altfel il iubesc si-l pretuiesc. Incerc sa ma incarc cu energie buna, pozitiva, insa cand esti undeva pe avarie, e tare greu sa iti mai gasesti sursele traditionale. Si trag. Trag de mine, sa am chef, sa am energie de aruncat in jocurile cu copiii, sa am putere sa mai duc o zi la bun sfarsit. Si e al naibii de greu in contextul de fata, iar zilele trec pe nesimtite, deja e aprilie, iar feeling-ul meu general este de neputinta. Si asta se resimte si la nivelul familiei, caci eu sunt motorasul, si daca eu dau rateuri asta se vede imediat si in armonia generala din camin. Si totusi, cine este sa ridice spiritul mamei atunci cand el este undeva la doi metri sub pamant?
Voi ce faceti cand sunteti down? Cand aveti senzatia ca nimic nu se leaga si nimic nu se potriveste in peisaj? Cand simtiti ca nimic nu va iese? Cand va uitati in oglinda si vedeti o pereche de ochi obositi si lipsiti de viata?
Sau oare o fi, iar, astenia de vina?
Eu cand sunt down, uneori plang. Mult si bine. Alteori desenez. Am descoperit ca desenatul ma calmeaza, ma linisteste, ma elibereaza. Nu fac opere de arta, uneori il colorez pe Tweety pe cartile Mariucai, alteori desenez pe telefon. Si mi-e mai bine. Iar cand nu sunt racita coapta, ma duc la sala. Cand ma suspectez de astenie, imi cumpar un buchet de zambile si le adulmec adanc, apoi ma uit pe niste poze cu Provence si ma uita Dumnezeu visand.
Te imbratisez cu drag! Hai ca primavara e frumoasa :)
ah, ce frumos ai scris. eu nu prea plang, de fapt nici nu mai stiu cand a fost ultima data cand am plans. cred ca mi-am epuizat toate rezervele de lacrimi in perioada ultimei sarcini :)
proba de gravatar si pupici multi
Deci nu merge. Am cont wordpress, am gravatar si cu toate astea nu oinkeaza…nu sti cums a fac…sunt logata pe wp as we speak
Si mailul e acelasi si la gravatar si la comentariul pe care l-ai pus acum? Ca e ceva in neregula atunci…
Well, e perioada prin care trec si eu, de fapt sunt optimista si inclin sa cred ca la mine e pe final. Aceeasi oboseala cronica, acuta + viroza de 2 saptamani, pe fondul unui stress maxim, care nici macar nu stiu de unde vine. Trag de mine sa fac in continuare lucrurile care-mi plac si pe care le-am neglijat in perioada asta, sperand ca pofta vine mancand. Si incerc sa am grija la cat dorm si ce mananc. ah da, si sex :)
eh, da! da la sex!!!
Cand mi-e rau, incerc sa dorm. Daca sunt odihnita si totusi ma simt groaznic, fac curatenie (am incercat sa si gatesc la suparare, dar mi-a iesit prost!). Curatenia are ceva eliberator…
Beau o limonada sau o cafea si ma uit pe chestii de moda. Daca am bani si ma pot deplasa pana la salon, ma duc sa ma tund. Dar in principiu dorm si beau multe sucuri de citrice. Si astept sa treaca… pentru ca totul trece! Sanatate multa!
Sinzi, da, am acelasi sentiment cu curatenia :) cu coaforul, suntem asa de stramtorati acum, ca e un capitol undeva in viitor, nedefinit. nu am mai fost din iulie anul trecut….
Te inteleg perfect! Asa sunt si eu de cateva luni…cat despre mina obosita, o tot am de vreo doi ani si nu mai scap de ea. :(
Eu una m-am apucat de baut dimineata suc de catina, cu miere si propolis (de la Plafar) si mai iau magneziu, cate o limonada cu ghimbir.
Ma laudam ca nu am racit iarna asta, asa ca numaa bine s-a imbolnavit sotul, apoi eu si acum copilul.
Sanatate multa!
la mine magneziul are efect exact opus. am incercat in mai multe randuri cu magneziul si am esuat de fiecare data, cred ca imi reiau un obicei mai vechi pe care il aveam inainte de sarcini, cu supradyn, ca ma simteam super bine! uite ca mi-ai dat o idee buna!
nu, nu era,
stai sa vedem acuma
aleluia! are sabina poza! de pisi!
Of, multa sanatate si sa treaca toate. Hai cu voia buna!
Asta e my feel good song, sper sa te ajute un piculet. Cranberries/Dreams http://youtu.be/Yam5uK6e-bQ
oh doamne, iubesc melodia asta! <3
Ce face o piesa buna! Dreams mi-am amitit ce faceam eu cand eram down pe vremuri: ma urcam in masina si conduceam noaptea! Asta ma linistea fantastic. Acum dorm si dorm. Cer voie si iar dorm. Si dup-aia beau o cafea mare cu lapte si miere, strang in brate pe cine trebuie, ascult o piesa, doua motivationale asa, plang una buna si-s ca noua. Se pare ca pe masura ce trece vremea combinatia castigatoare e tot mai complicata…
Poate asta te ajuta. Take care http://www.youtube.com/watch?v=YT9C2B_kQjQ . Lipsa luminii suficiente e de vina.
La mine a functionat oja de la Rimel ce ai pus-o tu la un moment dat. Si mi-a placut asa de mult ca mi-am cumparat 3 nuante in total.Ma face tare fericita ca unghiile mele arata bine, si se usuca repede (eu ma faceam seara si aproape totdeauna ma trezeam cu urme de cearsaf pe ele).
Apoi, daca ai timp sa iti faci suc de sfecla rosie cu morcov si cu mar.
Si daca iti poate face Radu un masaj, si numai la maini si la brate. Eu asta ii mai fac la sotul meu seara cand ne uitam la TV.
Iti doresc multa sanatate!
P.S. E foarte frumos blogul tau reinnoit. A meritat tot efortul.
dorm… dorm ca proasta, nu aud nici cand behaie copilu’ si exact ca tine, nu ma odihnesc. zac, pun muzica buna, crosetez, gradinaresc si astept sa faca fie-mea misto de mine. are un ras molipsitor, e ca o raza de soare. ma binedispune total, e o culoare de rasete. limonada cu menta si statul la soare de regula ma aseaza inapoi, printre oameni.
Ti-as raspunde, dar..raspunsul meu este „nu stiu”. Asta e faza in care sunt si eu. Stiu ce mi-ar prinde bine…dar nu am cand sa le fac. Sau nu am bani sa le mai fac. Mi-ar prinde bine un masaj (candva faceam saptamanal, imi venea o cunostinta acasa)…mi-ar prinde bine gim (mergeam de 2 ori pe saptamana)…mi-ar prinde bine sa merg la bazin… Nu mai fac nimic din astea. Mi-as dori sa pot macar una, stiu ca m-ar remonta… Dar..sitruatia actuala e: copil, nu tu bunici, mai nou nici bona nu mai avem… Stres maxim pe toate planurile..
Am zis ca o fi vreo carenta de ceva prin organism, ori ca sunt prost dozati hormonii de tiordia (eu is cu boala autoimuna declansata si dependenta de Eutyrox…): mi-am facut analize, toate sunt bune…D-na doctor mi-a sugerat delicat sa..sa-mi revizuiesc viata si sa vad ce nu imi convine in ea..Well..daca ar fi simplu..:)))
Pana una alta incerc ce pot: o muzica, o discutie cu o prietena, o culoare pe unghii, o vizita la coafor (chiar azi ma duc ca n-am mai fost de la ziua mea, din ianuarie, si-s napadita de atata alb in par ca nu mai suport nici sa ma vad), o cremuire pe indelte dupa ce adoarme copilul…Cam atat. Si..mda..astept sa treaca. O fi astenia de primavara??!!:(